Creta: cum vedem insula și 10 lucruri pe care am reușit să le facem

Cu Grecia aveam o relație cumva de evitare conjuncturală. Mi se părea departe cu mașina, sau cel puțin drumul spre Corfu, din urmă cu 8 ani, această senzație mi-a lăsat-o, așa că am găsit alte destinații mai apropiate de care m-am îndrăgostit iremediabil, accesibile la orice oră și în orice anotimp. După Corfu n-am mai fost în Grecia, habar n-am cum or fi vacanțele la Paralia sau Halkidiki, dar știu că românii le laudă și la 20 de ani după ce le-au descoperit. În plus, cum am spus și cu altă ocazie, vacanța la mare nu era ceva obligatoriu pentru noi an de an. Ne place să batem străzi din sate și orașe mai mult decât să ne prăjim pe plajă, însă s-a întâmplat ca în sarcină ceva să-mi intre iremediabil la suflet: APA! Nu știu nici până azi care a fost nebunia cu apa, dar am visat la mare, nisip și bălăceală cum n-am mai făcut-o în toată viața mea de până acum. A fost, așadar, firesc să ne plănuim cât mai curând o vacanță la mare în formula extinsă. Nu aveam o fixație să fie în Grecia, dar cum sunt sigură că ajungem exact acolo unde trebuie să ajungem, lucrurile s-au legat astfel încât să ajungem în Creta.

Creta e atât de mare că nu-i simți marginile. Noi nu ne-am simțit pe o insulă absolut deloc și nici nu poate fi vorba de o singură vacanță în Creta în care să vezi și să experimentezi tot, fie că ești în vacanță cu copiii sau fără ei. Înainte de plecare am citit câteva articole despre Creta și mulți propovăduiesc ideea unui sejur în care au bătut insula în lung și-n lat, au descoperit toate orașele, au făcut plajă pe toate plajele și s-au bălăcit în toate mările (da, se consideră că în jurul Cretei se întâlnesc 3 mări: Egee, Ionică și Marea Libiei). Dar eu, după săptămâna petrecută acolo, cu informațiile pe care le dețin acum, după ce am reușit să văd câte ceva din partea de NV, cred că aș împărți Creta în minim 3 vacanțe (sejururi), dacă vreau să înțeleg ceva din ea.

Varianta 1: Centru/NV cu aterizare la Chania și eventual cazare la Rethymno, croazieră în Laguna Ballos, day trip prin satele cretane din centru + lacul Kournas, day trip în golful Bali și un alt day trip în sud la Plakias de unde în 8 km se ajunge la Preveli, una din cele mai faine plaje ale Cretei ȘI dacă se mai poate o zi la Elafonissi (plaja cu nisip roz unică în lume). DAR, să nu credeți că asta e tot ce oferă căci pe scurt ar mai fi: plaja Fallasarna, stațiunea Georgiopoli, plaja Stavros (unde s-a filmat Zorba), mănăstirea Arkadi, canionul Samaria și poate că ar trebui să mă opresc, că o să credeți imediat că se pot face 3 vacanțe numai în partea asta. Adevărul este că din punctul meu vedere pare zona cea mai atractivă a insulei.

Varianta 2: Centrul insulei cu aterizare la Heraklion și eventual cazare în apropiere (Hersonissos-Malia), cu o zi petrecută în celebrul sit arheologic de la Knossos (leagănul culturii europene) și o altă zi pe platoul Lasithi cu morile lui de vânt. Musai o zi dedicată capitalei cretane Heraklion, el însuși un oraș încântător și mare în care ai ce să faci și dacă ajungi pe insulă numai pentru el. În această variantă de vacanță eu mi-aș lua o croazieră spre Santorini, căci se știe că una din cele mai bune căi de a ajunge pe insula celor mai celebre apusuri de soare, fără să ajungi să-ți faci un concediu costisitor aici, este croaziera din Creta (vasele pleacă chiar din portul Heraklion). Toată lumea spune că merită să rupi două zile din vacanța cretană pentru o excursie de neuitat în Santorini.

Varianta 3: Centru/NE tot cu aterizare la Heraklion, dar cazarea în superbul Agios Nikolaos, unul din cele mai pitorești locuri ale Cretei. De aici ajungi foarte ușor în golful Mirabello, către Elounda, se zice stațiunea cea mai scumpă de pe insulă, cu priveliști încântătoare și plaje cu nisip fin ca făina. Dar cel mai important este faptul că zona oferă acces facil spre insula Spinalonga, cel mai popular day trip pentru cei aflați în vacanță în Creta. La ce imagini am văzut de aici, cred că Agios Nikolaos, m-ar încânta la fel de tare ca Rethymno. Iar pentru amatorii de plajă, Paradisuri pe Pământ există și în această parte, iar unul din ele este plaja Vai ;)

Trebuia să fac aceste precizări, ca să înțeleagă toată lumea că știam în ce loc ajungem și ne-am asumat faptul că vom reuși să facem și să vedem destul de puține din ce are Creta de oferit, dar nu bifarea obiectivelor de pe listă a contat acum ci felul în care ne-am simțit și am perceput această schimbare de peisaj și mai ales schimbarea de anturaj, ca să zic așa :) Și dacă nu sunteți obișnuiți cu introducerile mele luuungi, probabil deja sunteți plictisiți și nu înțelegeți titlul, dar iată că am ajuns și la ceea ce îl va explica.

Am plecat în Creta cu o dorință foarte mare de a vedea Marea, cu emoții cât China referitoare la cum se va simți Albert în prima lui vacanță, dar fără nicio așteptare de fapt. Poate o să scriu un articol despre câteva din detaliile organizatorice ale vacanței, dar sigur nu voi face recomandări ce ar putea fi luate ca adevăruri general valabile. Suntem diferiți, familii diferite, copii diferiți, obiceiuri diferite. Dar ce pot să vă spun este că micul călător s-a simțit mai în vacanță decât ne-am fi putut noi imagina, iar asta a făcut să ne crească inima ca-n reclame. Așadar, acestea fiind spuse, mai jos se găsesc, pe scurt (pe unele le voi dezvolta în articole viitoare… cred) 10 din lucrurile care ne-au ieșit vacanța asta fără să ne dăm peste cap, fără agitație și nervi (asta nu înseamnă că și fără stres, haha), doar amuzându-ne de cât de diferit au stat lucrurile față de alte vacanțe.

1. Ne-am bălăcit și ne-am (re)conectat cu Marea cea mare… 3 zile din 7! Da, doar 3 zile ne-am bălăcit și atât l-am bălăcit și pe Albert, căruia i-a plăcut în apă, așa cum speram și știam de la băiță. Nu a fost vina lui că ne-am scăldat așa puțin, așa facem noi de obicei la mare. Oricât am dorit marea, tot plimbările au fost de bază, chiar și cu Albert agățat la propriu de noi (Manduca e ceva de vis, și-a dovedit eficacitatea și de data asta) tot vacanță de explorare s-a dovedit a fi. Pam pam…

2. Ne-am îndrăgostit iremediabil de Rethymno și ne-am dat seama că am ales foarte inspirat când am hotărât să venim aici. Rethymno este un oraș special cu o istorie grozavă, care arată pe măsură și pe sufletul nostru. Chiar vreau să vă povestesc pe larg despre el și să vă arat mai multe imagini, căci e unul din acele locuri care-ți intră la suflet și nu-ți mai iese. Adevărul este că ne-a ajutat și vremea, am prins zile superbe de iunie la Rethymno.

3. I-am descoperit pe greci ca pe cei mai ospitalieri și prietenoși oameni din lume. În plus sunt extrem de îndrăgostiți de copii. În România, de exemplu, n-am văzut bărbați care să zâmbească și să vorbească cu bebelușii pe stradă, dar grecii sunt foarte calzi. De femei nici nu mai zic, sunt topite după “bebi”. Albert are poze la hotel cu tot personalul, iar doamna de la restaurant cu care ne vedeam de două ori pe zi a devenit prietena lui cea mai bună pe care o căuta cu privirea la fiecare masă, iar ea venea și vorbea cu el în greacă de parcă se cunoșteau dintotdeauna. Una din cele mai faine amintiri din Creta va rămâne mereu acesta prietenie de 7 zile dintre Albert și doamna Vaso :)

4. Am făcut o scurtă, dar intensă, călătorie de o zi la Chania, orașul iconic al Cretei și al doilea cel mai mare oraș de pe insulă, un loc superb, cu un centru vechi și un port venețian foarte bine conservate, cu o istorie vibrantă și o atmosferă specială. Mi-am zis, bătând străduțele de acolo, că orașul este croit pentru a încasa like-uri pe Instagram, căci fiecare colț părea anume aranjat și dichisit de zici cineva îi punea pe ascuns filtre :)

5. Am avut parte de o neplănuită zi de hiking în Bali (golful Bali, care în greacă înseamnă miere și se zice că aici se găsește cea mai bună miere de pe insulă). Nu a fost plănuit să avem parte de o zi atât de activă, nici nu ne imaginam că ar fi posibil în 3. De vizitat am dorit să vizităm stațiunea, mai ales că era cât pe ce să alegem un hotel de aici, dar ne-am întors în ultimul moment când am realizat că dorim un oraș mai mare. Însă Bali e un golf senzațional, cu alte golfulețe mai mici ascunse printre leandri. Am plănuit să-l vizităm pe jos la dus, iar la întors să luăm trenulețul turistic, fără să știm că acesta se va defecta și va trebui să ne muncim picioarele pe pantele abrupte și la întors… A day to remember, ce mai ;)

6. Ne-am plimbat mai mult decât am crezut că va fi posibil. Pur și simplu n-am crezut că Albert ne va lăsa să ne plimbăm atâta și că la vârsta lui va fi atât de receptiv la orice loc nou… dar na, se pare că ce se naște din pisică…

7. Am luat o excursie organizată cu trenulețul prin câteva sate cretane, excursie ce s-a dovedit o alegere tare inspirată, care i-a plăcut mult și lui Albert. Noi am descoperit cu această ocazie cât de dor ne este de satele toscane și de o vacanță pe acolo. Ne-am mai gândit și că pe vremuri eram siguri că prima vacanță în trei va fi în Toscana, dar uite că astrele s-au aliniat altfel.

8. Am mers scurt până în sud la Plakias deși nu aveam nicio intenție să traversăm insula, însă toți oamenii cu care am vorbit prin Rethymno ne-au recomandat să o facem. Ar fi fost de vis să ajungem și la plaja Preveli aflată la doar 8 km de Plakias, dar nu ne-am așteptat să fie atât de cald (30 de grade la ora 10 dimineața i-ar șoca și pe cei de la meteo) așa că ne-am întors în nord mai devreme decât planificasem. Totuși drumul a meritat, peisajele sunt absolut de vis, iar Marea Libiei pare o altă mare decât ce am văzut pe largul coastei de nord.

9. I-am înțeles pe cei care rămân fideli bucătăriei grecești, căci de când ne-am întors tot căutăm să găsim un tzatziki bun pe aici pe la noi și încă n-am găsit unul care să semene cu ce am păpat pe acolo. N-avem poză, am păpat, n-am pozat :)

10. Am stat la piscină (sau cum ar veni, băieții mi-au dat liber!) Recunosc că eu îmi doream, nemărturisit, să reușesc să zac puțin, așa că nu mi-au trebuit invitații speciale ca să mă bucur de câteva ore (întinse pe două zile) în care să-mi golesc mintea (vorba vine!) de tot ce se acumulase pe acolo în ultima vreme. Oricum, păstrez în suflet câteva momente de relaxare maximă aici la buza piscinei, cu marea la orizont.

Aceasta a fost “Creta noastră” pe foarte scurt. Și pentru că nu puteam încheia altfel (chiar și acest articol destul de lung), vă mai spun doar că nu credeam că mă voi întoarce din această vacanță cu atâtea experiențe pozitive :)