Suntem genul acela de oameni care n-au nevoie de invitații speciale când vine vorba despre locuri mișto de vizitat și de încercat, mai ales când ele se află la o aruncătură de băț de casă. Și pentru că pur și simplu nu mai vreau să las să treacă timpul până să vă povestesc de acest loc foarte fain din imediata vecinătate a Clujului, las orice în acest început de săptămână și termin un articol pe care l-am început încă din luna mai, când, pe la finalul ei, am trecut pragul acestei case cocoțate în vârf de deal apusean: Gasthof Cluj Blick.
Într-o sâmbătă de mai, niște prieteni, care deja au ajuns să ne cunoască obiceiurile și mai ales pasiunile, ne-au propus să mergem până în satul Gheorgheni, de lângă Cluj, la o pensiune pe care ei au vizitat-o cu ceva vreme în urmă și care le-a plăcut tare mult, așa de mult că s-au gândit că sigur ne va plăcea și nouă. Recunosc că auzisem în treacăt de acest loc, dar nu am stat să aprofundez subiectul niciodată pentru că sunt ATÂT de sigură că mai sunt o grămadă de locuri pe aici prin preajmă de care nu știu și dacă le voi descoperi sigur va fi o surpriză minunată. Încă îmi place să mă las surprinsă la acest capitol :)
Drumul ce duce la pensiune, traversând satul Gheorgheni este în (re)amenajări momentan, dar odată ieșiți din sat, drumul curge nou și lin spre vârful dealului. Trebuie să știți că pensiunea aceasta este afacerea Angelikai Wienhöfer și a lui Erwin Truwe, doi nemți get-beget, îndrăgostiți de Cluj și de Transilvania, care oferă la Gasthof Blick mâncarea și băutură tradițională germană, din diferite zone ale țării lor natale. Puteți afla mai multe despre poveste și meniu, direct de pe siteul lor.
Ce doresc să vă spun eu în plus este despre experiența noastră personală. Am fost dați pe spate de mâncare, dar mai ales noi fetele, am fost impresionate de atenția la detalii în ceea ce privește amenajarea cabanei. Interiorul este unul din cele mai cozy locuri din zonă și da, iarna cred că este cu mult mai fabulos, atunci când afară e zăpadă și te poți încălzi în fața șemineului, în timp ce mănânci o plăcintă caldă cu mere coapte și bei un vin bun sau un ceai aromat. Mi se pare un loc mai de iarnă (foarte potrivit ca atmosferă cu perioada sărbătorilor, dacă vreți).
În anotimpul cald, însă, ai la dispoziție terasa cu panoramă frumoasă asupra Clujului și asupra dealurilor verzi din jur, dar noi tot interiorul l-am preferat. Asta și pentru că se pornise un vânticel de primăvară, care dorea să semene cu mistralul, nu altceva… Numai bine, căci, intrați în cabană, am putut să admir și să fotografiez mai bine fiecare detaliu din interior. Am avut și ceva baftă, căci la nici un sfert de oră de când fotografiam eu de o zor, în voie, o cabană aproape goală, acesta s-a umplut ca prin farmec de oameni ce păreau să revină în acest loc…
După cum am subliniat, mâncarea a fost chiar delicioasă și am zis la unison că n-am mai mâncat de multă vreme ceva așa de bine gătit și așa de savuros, de frumos aranjat în farfurie etc.
Cu toate că patronii nu vorbesc prea bine limba română, tot au venit să ne întrebe așa cum au putut, dacă ne-am simțit bine și dacă ne-a plăcut mâncarea, ba chiar au știut ce să ne recomande pentru desert astfel încât masa chiar să se transforme în una de neuitat: prăjitură caldă cu mere servită cu înghețată de vanilie (eu ador orice interpretare a celebrei tarte tatin și o cam încerc peste tot), un soi de lava cake genial, înghețată de nuci sau plăcintă cu rubarbă). De toate ne-am lins pe degete și ne-am promis să revenim, mai informați în privința meniului, ce-i drept :)
Și după o masă atât de copioasă, o plimbare prin jurul cabanei la ceas de seară e tot ai putea avea nevoie, mai ales că am stat atât de mult de am uitat să mai și plecăm. Ah, nu doar noi, la masa de lângă un grup de alți 4 prieteni își plănuiau de zor vacanța de vară prin Spania (traseu, rezervări etc, a fost o plăcere să mai trag din când în când cu urechea). Acolo i-am găsit, acolo i-am lăsat :)
Nu știu dacă am reușit să vă conving să-i dați o șansă într-o zi de weekend sau de ce nu, chiar într-o seară din timpul săptămânii, când veniți de la serviciu și nu aveți chef să faceți de mâncare :) Dar, tot ce pot să vă spun (deși n-am primit prăjitura gratis pentru asta) este că nu o să vă întoarceți dezamăgiți…
5 comentarii
Arata foarte fain si sunt curioasa daca ai ochit si ceva optiuni vegetariene prin meniu :) Si preturile-s cat de cat ok? Am vazut ca vor sa aiba si optiune de camping, dar site-ul lor nu e foarte updata. Daca stii ceva despre asta sa-mi zici. Mersi :)
Hmm, nu știu ce să zic de meniul vegetarian, adică e cam pe bază de “cârnați bavarezi și șnițel vienez” dacă mă înțelegi, dar nu vreau să greșesc. Oricum, poți improviza, au legume la grătar și tot felul de cartofi. Prețurile nu sunt foarte mici, e cumva în regim de pensiune/restaurant, dar se aliniează la prețurile de Cluj.
Pe partea de cazare încă se lucrează din ce am înțeles și ar avea doar o cameră gata pentru moment, dar se vor dezvolta și pe partea asta (așa am auzit când am fost acolo).
Merită să dai o fugă într-o zi, să papi desertul acela gustos cu mere și înghețată de vanilie și sigur vei afla mai multe :)
Păcat că nu ai accentuat cât de savuroși au fost cârnații, practic principalul punct de atracție al localului… :)
Poate pentru că eu n-am comandat cârnați :))
Dar da, i-am gustat pe toți, deci pot spune că au fost buni în orice combinație!