Eurotrip 2015: Munchen, prima întâlnire cu Germania

Am stat zile (seri) întregi cu WordPress-ul deschis să compun și mai apoi să finalizez articolul despre prima întâlnire cu Germania și mi-a fost așa de greu să trec prin toate stările de atunci, că articolul s-a tot amânat. Imediat e 1 noiembrie și eu cu povestea sunt abia pe 10-15 august :)

Așadar, iată-ne în Germania pentru prima oară! Aveam în minte tot felul de idei despre cum ar putea fi, iar în suflet acele veri de mult apuse, când mă uitam la RTL și RTL2 (mai ales) și vedeam reclamele la Punica, Ristorante și Barbie. Și mă întrebam eu atunci, cum și când o să gust din sucul acela frumos curgător peste cuburile de gheață, ce părea sănătos, fresh și deloc pentru mine, Bianca de la Ineu din fața televizorului!? Mai apoi erau autostrăzile din Germania pe care îmi doream să mă dau și despre care toată lumea știe că n-au restricții de viteză, deși nu e chiar așa. Așa că slow down Schumacher și hai să descoperim Bavaria în siguranță!

Am avut mare noroc cu prietenii care ne-au găzduit la Munchen, astfel că am făcut un popas lunguț în Bavaria, pe care am văzut-o dincolo de traseele turistice. Dacă lucrurile nu stăteau așa, probabil șederea noastră ar fi fost mult mai scurtă și mai fără substanță. Nu știu dacă am vrut să văd în Munchen, neapărat, ceva anume, dar știam că vreau să simt atmosfera orașului, vreau să beau o bere (deh, cu lămâie sau neagră) la un biergarten adevărat, să mănânc covrigi de toate felurile, cârnați bavarezi, să mă plimb prin cea mai mare librărie din Germania (se zice!) și să-mi umplu portbagajul de Punica (deși până la urmă am descoperit alt suc, fără zahăr, care ne-a plăcut mai mult) :)

Și le-am făcut pe asta, dar și multe altele pe lângă. Încă din prima zi de Munchen, am oprit în Marienplatz să vedem celebra primărie gotică a orașului, Frauenkirche și să luăm pulsul capitalei bavareze. De urcat am ales să urcăm în turnul Bisericii Sf. Petru (Peterskirche), de unde am putut vedea toate simbolurile orașului în aceeași panoramă. Tot în Marienplatz se găsește Librăria Hugendubel, probabil cea mai mare librărie în care am intrat eu vreodată, un templu de 6 etaje dedicat cărților și iubitorilor lor. M-am simțit minunat să văd atât de multe cărți despre România aici!

Apoi am luat la pas fără țintă, Leopoldstrasse și Ludwingstrasse, principalele artere comerciale ale orașului până în Karlplatz. Și pentru că pentru acea zi mai aveam în plan numai Palatul de vară Nymphenburg (despre care nu vă voi povesti azi) am luat o pauză la Man Versus Machine, un local descoperit de Clau în căutările lui după cafea nemăcinată, care ne-a energizat pentru întreaga zi cu cele mai bune cafele ale vacanței. Am băut un cappuccino fenomenal aici, nici n-am cuvinte să vă spun cât de bun a fost și cât de bine mi-a picat.

Pentru că plimbarea prin marele centru vechi al Munchenului se apropia de sfârșit am intrat la o scurtă sesiune foto în Vechea Grădină Botanică și de aici am luat-o spre Residenz, doar pentru că deja eram extrem de obosiți, iar afară era foarte, foarte cald. Nu ne mai doream decât să ajungem să bem ceva rece și să ne odihnim picioarele.

În următoarele două zile petrecute în Germania am luat la… roți Bavaria, iar o zi am rezervat-o Parcului Legoland, dar despre toate astea în articolele viitoare, pentru care sper să am mai mult chef de scris. Ei, dar ultima zi am petrecut-o tot în Munchen, căci aveam de văzut Deutsches Museum și Olympia Park. Nu doream să plecăm din Munchem fără să le vedem, dacă tot mai aveam timp la dispoziție. Pentru Clau, Deutsches Museum a fost un must-see al trecerii noastre prin Munchen, iar pentru mine, o pasionată de când se știe a tot ce înseamnă spiritul olimpic, evident, Olympia Park a însemnat ceva… Huge. Nu am putut însă să nu mă gândesc, în timp ce eram pe acolo, la sângeroasa Olimpiadă din 1972.

Mi-a plăcut Munchen-ul, cred că se poate vedea în pozele noastre, dar nu pot spune că a devenit unul din orașele mele preferate. Se spune că este cel mai boem oraș al Germaniei și probabil asta se vede cel mai bine la Oktoberfest sau la Târgurile de Crăciun, când se transformă într-un loc plin de căldură și culoare. De întors m-aș mai întoarce, au rămas multe locuri de văzut și alte experiențe de trăit, de exemplu un Revelion la Munchen mi s-ar părea inedit. Cred că ar fi scăldat în multă bere și ar avea destule șanse să fie cu zăpadă, doar munții sunt acolo, îi vezi în orice zi senină.