Pauză

Nu mai țin minte de câtă vreme în existența de 5 ani și aproape jumate a Bialog-ului s-au mai strâns 10 zile de pauză totală (adică nici tu răspuns la comentarii, nici nimic). Nici când m-am măritat și am plecat în săptăluna de miere cred că n-am absentat atât :)) În concedii și vacanțe nu mai spun, aveam spor de numa. Ultima săptămână, însă, a fost cu susul în jos (nu, nimic grav, doar pauză și timp băgat în sac) și ca să am și o cireașă de pe tort, că tot îmi plac mie torturile… cred că mă ia răceala. No comment. Erau semne de ieri, dar nu mă gândeam că mă va lovi așa… din nou.

Nici nu știu ce să fac ca să îmi revin până la finalul săptămânii viitoare când teoretic ar trebui să plec la Ineu, dar azi nu pot gândi, asta e clar, capul îmi face ca vijelia ce stă să înceapă afară. Un cer plumburiu îmi apasă tâmplele de nu pot stat în sus, iar în spatele ochilor se dă o bătălie de viață și de moarte pentru ca ei să poată sta deschiși. Cine știe, cunoaște. (Alina te sun mâine, azi nu cred că vrei să mă auzi) :D

Așadar, se prea poate ca pauză să mă mai dureze, poate până după Paște, cu mici excepții, cu unele lucruri pe care poate că le voi scrie, nu știu. Oricum, mă bazez pe faptul că toată lumea va fi ocupată cu Sărbătorile ce stau să vină (apropo, azi e una mare, Floriile, La mulți ani, celor cu nume de flori).

Sigur că restanțe la povestit sunt din plin, de ar fi an terminal, n-aș intra în licență cu blogul :)) Una din ele e una nașpa, o călătorie scurtă care din frumoasă ce-a fost s-a terminat la Urgențe (nu pentru mine, dar la cât m-am stresat a fost ca pentru mine) cu bine ;) Iar a doua (sau mai multe extrase din ea) este despre vizita fulger la Bucureștiul melancoliilor mele. V-am mai spus, sau nu că Bucureștiul pe mine mă melancolizează de zici că am trăit pe acolo cândva? Cred că știu de la ce mi se trage și o să vă povestesc când voi avea condiția necesară de a o face…

Și ar mai fi experiența de la Radio România Actualități unde am însoțit vedeta familiei la emisiunea domnului Alexandru Mironov, Printre Stele (în fiecare luni de la ora 21:30). N-am niciun merit, în afară de câteva poze importante pentru Clau, însă acea oră, întâlnirea cu niște voci pe care toată ziua bună ziua le aud la Radio, dar mai ales acel “Aici Radio România Actualități. Ora Exactă” pe care îl știe toată suflarea din fragedă pruncie, auzit de acolo din studiou, au fost pentru mine chestii de ținut minte forever and ever…

Deci Pauză sau nu Pauză? Oricum, sunt pe aici, tăcută, încercând să mă fac bine și să-mi fac timp din nou. Pentru Bialog, pentru voi, pentru mine…

Sărbătorile ce vin să ne aducă multă liniște… și timp frumos!