Un fel de stay@home trip: Calvaria, Mănăștur!

Sâmbăta trecută, 8 martie, 14 grade și un soare care urla la mine să mă trezesc. Primul gând a fost să plec departe de Cluj, al doilea însă a fost să-mi sun o prietenă să o iau cu mine. Cum deja avea plan pentru sâmbătă, am amânat plecarea din Cluj pe duminică, însă tot aveam în față o zi prea însorită ca să o petrec în casă. Și am ieșit…

La Biserica Calvaria mai fusesem în urmă cu aproape 5 ani la o cununie, dar totul a fost pe fugă presărat cu oameni de văzut și mare aglomerație. Încă de atunci mi-am tot propus să ajung să văd Calvaria pe îndelete și uite cât timp am lăsat să treacă până să ajung din nou la ea. Sâmbăta am ieșit din casă cu această idee, mai ales că îmi doream să trec pe la un DM să mă cadorisesc cu ceva de 8 martie, iar mândra Calvaria era oarecum în drumul meu.

În primă fază nu am avut noroc, căci am ajuns undeva pe la ora 13:30 în fața dealului pe care se urcă ca să ajungi la ea, iar programul de vizitarea al ei și al parcului ce o înconjoară este destul de strict (puteți să vedeți programul în fotografia de mai sus). Așa că am mers la o tură de cumpărături la LIDL (mai ales că știam că e săptămâna italiană) și ne-am întors ulterior la Calvaria, în timpul programului ca orice turist ordonat.

Știam de pe Wikipedia că: “Biserica Calvaria din Mănăștur, cu hramul Sf. Maria, este cel mai vechi monument istoric și de arhitectură păstrat în fostul sat Cluj-Mănăștur, din apropierea Clujului. Începând cu a doua jumătate a secolului al XI-lea a funcționat aici, în interiorul fortificației regale-comitatense, abația benedictină Monasterium Beatae Mariae de Clus, înconjurată cu un zid de apărare. Din vechile construcții se mai păstrează doar corul bisericii, prevăzut cu o navă mai simplă, construită în secolul al XIX-lea pe vechile fundații. Biserica este înconjurată de un val înalt de pământ, urmă a fortificațiilor elipsoidale din evul mediu, când întregul areal dispunea de șanțuri de apărare spre sud, est și vest, spre nord existând o pantă naturală abruptă.”

Dincolo de însemnătatea ei istorică și înainte de a fi un obiectiv turistic, Calvaria, este un loc de atmosferă, cred că din acest motiv mi-am dorit să ajung să-l vizitez relaxată într-o zi însorită. Parcul este deja splendid deși încă nu este înflorit, însă lumina din el, umbrele care cad pe Biserică, orga care se aude din ea, totul face un cadru perfect pentru o după amiază de sâmbătă petrecută la Cluj. Iar ținând cont de faptul că dealul pe care e ridicată, este încadrat de două artere principale foarte circulate, liniștea de acolo este cu atât mai surprinzătoare și mai dădătoare de pace.

Din păcate sunt interzise fotografiile în interior, dar vă spun că el este unul foarte, foarte simplist. Practic Biserica este albă pe interior, iar singurele pete de culoare sunt vitraliile prin care soarele se joacă cu lumina. Ceva ce nicio fotografie, însă, nu poate surprinde este mirosul de crini. Nu știu dacă ați obsevat, dar Bisericile catolice, TOATE, miros a crini și în viziunea mea așa trebuie să miroase o Biserică.

Așadar dacă sunteți de prin Cluj sau doar în trecere nu o ratați!!

Detalii utile:

• adresa: str. Primăverii nr. 60, Mănăștur, Cluj
• orar de vizitare: luni-vineri 10-13 și 15-18.30, interiorul Bisericii marți, joi și sâmbătă 16-18, iar duminica de la 11-17
• atât parcul cât și Biserica se pot vizita gratuit
• este interzis fotografiatul în interiorul Bisericii
• de preferat ar fi vizitarea Bisericii atunci când nu este deranjată Sfânta Misă
• nu este voie să se calce iarba (pe asta nu o să o înțeleg în vecii vecilor. Amin!)
• este interzisă intrarea cu animale de companie în parcul ce înconjoară Biserica
• de asemenea este cerută respectuos pe un panou la intrare, decența vestimentară (logic!)
• câteva fotografii am ales pentru voi aici