Călătoria copilului cu avionul (sfaturi de la Supernanny)

V-am povestit că am citit cartea Irinei Petrea, “Și tu poți fi Supernnany” și mi-a plăcut la nebunie, nu? Nu este, așa cum se crede, o carte NUMAI despre copii, pe care trebuie să o citești atunci când nu mai știi ce să faci cu ai tăi, ci este o carte mai mult despre adulții care își doresc să se știe comporta cu un copil, fie că este al lor sau nu. Consider că este O ARTA felul în care un adult acționează și trăiește în jurul unui copil și consider că este o crimă să crezi că e de la sine înțeles că “toată lumea știe educa un copil, ce mare filosofie!”.

airplane

Nimic mai greșit pe lumea asta decât să te crezi un adult atotștiutor vis a vis de copiii, repet, ai tăi sau ai altora, în preajma cărora te afli. Dar, nu despre educația copiilor voi vorbi azi, cu atât mai mult cu cât eu nu am unul și m-aș putea lovi de părinți care să mă pună la punct. Azi, vreau doar să încep o serie scurtă de articole dedicate călătoriilor cu copiii sau petrecerii timpului liber cu copiii, izvorâte din anumite capitole ale cărții mai sus menționate. Mi se par sfaturi de foarte mare bun simț și cu adevărat utile atunci când călătorim sau petrecem timp liber alături de cei mici. Spun din nou, că este greșit să credem că știm din principiu ce trebuie să facem atunci când ne pornim la drum cu micuții, însă pierdem din vedere că orice mic detaliu nelalocul lui îi poate destabiliza crunt pe cei mici și într-un final acest aspect poate strica vacanța și buna dispoziție a întregii familii/întregului grup.

Începem azi, așadar, cu sfaturi privind siguranța și confortul copiilor în călătoria cu avionul:

Din ce în ce mai mulți copii călătoresc cu avionul și încă de la vârste foarte fragede. Deși este un mijloc de transport comod și plăcut, are totuși inconvenientele sale pentru un copil: schimbările de presiune la decolare și aterizare (care îi dau dureri de urechi și o stare de rău), plictiseala (se vede silit să stea ore în șir într-un scaun și dacă nici nu are loc la fereastră, ori este plafon de nori, se plictisește și mai tare), sălile de așteptare aglomerate (unde se poate pierde în mulțime), zgomotul și agitația (care îl pot irita).

De aceea:

  • înainte de ziua stabilită pentru călătorie, nu-i face un program încărcat, ajută-l să fie odihnit și relaxat
  • îmbracă-l comod, în haine nu prea pretențioase: în avion poate vărsa apă, mâncare pe el. Să aibă șosetuțe în picioare și încălțăminte comodă (dacă se poate fără șireturi, să fie mai comod de pus și de scos) și să-i fie cald – extremitățile pot răci ușor în avion din cauza aerului condiținat
  • nu vă despărțiți de el în sălile de așteptare sub niciun motiv, la check-in nu-l lăsa singur la bagaje și nu-l trimite singur la toaletă chiar dacă sunteți numai voi acolo. Aceste spații se pot aglomera în câteva secunde și în mulțimea de oameni, e greu și pentru el și pentru tine să vă găsiți
  • dă-i și lui micul lui bagaj [ca să-l responsabilizezi, pe de-o parte, pe de alta pentru a avea la îndemână cele necesare lui și să nu te bată pe tine la cap “dă-mi cutare sau cutare lucru”]. Să fie un rucsăcel pe care să-l poată duce în spate, în care să-și țină CD-uri cu povești pe care să le poată asculta sau chiar muzica lui preferată, o jucărie (care să nu facă zgomot), o carte ilustrată, o hartă pe care puteți urmări traseul spre a mai alunga din plictiseală
  • stați de vorbă (cu voce joasă) în timpul călătoriei spre a nu-l lăsa să se plictisească și să se foiască, să-i deranjeze pe cei din jur
  • învață-l să de dezmorțească stând pe loc: să întindă mâinile și picioarele, să miște degețelele, să-și miște capul. E și util și îi mai consumă și din energie
  • dă-i să bea apă, nu sucuri. În timpul călătoriei cu avionul, organismul se deshidratează, obosește, copilul devine agitat, iritat. E mai bine să facă pipi de câteva ori decât să se deshidrateze. Și mersul la toaletă e o activitate care rupe monotonia călătoriei cu avionul.

Deși par niște sfaturi simpliste și pline de truisme, sunt convinsă că toți am asistat pe aeroport sau în avion (sau în alte mijloace de transport) la scene parcă rupte din filmele cu Denis (aha, ăla denumit și pericol public) și mai mereu mie mi-e cam milă de Denis ăsta, că nu a ajuns el săracu’ “Denis” așa peste noapte, iar cei care care-l însoțesc, clar nu acceptă, ce să mai spun de respectat, nimic din ce am scris eu mai sus. De ce? Pentru că… ignoranță!

sursa foto

You may also like

6 comentarii

  1. Cred că printez articolul pentru următoarul zbor, nu de alta, dar am prins de câteva ori copii puși pe urlat și părinți super relaxați, probabil ei erau obișnuiți cu tărăboiul. laughing

  2. De multe ori mi s-a întâmplat sa calatorec cu avionul in card erau familii cu copii, insa nu de fiecare data călătoria a fost plăcută. Am călători toată la Budapesta alături de o mămica cu doi copii cam de 3-4 anișori cărora le-a citit tot timpul povesti , alteori am nimerit la ga mame care si-au lăsat copiii sa facă tot ce le-a trecut prin cap, de la dat șururi in scaunul din fata ( in care eram instalată eu) , urlat in celmai grotesc mod, alergat pe culoar…de groaza. Cred ca toată chestia tine de bunavointa de a-ți educa copilul si de a-l învață ce e voie si ce nu!

    1. Păi acum comunitatea de părinți se bazează foarte mult pe aceasta libertate de exprimare a copilului, să nu-i spui niciodată NU și alte nimicuri de acest gen care duc la situații ca cele descrise de tine. Povestea cu educația copiilor este lungă și fără sfârșit… Șșșșș să nu ne audă un părinte ce vorbim noi aici că poate ne-o luăm laughing

Lasă un răspuns la Bea Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.