Un domn inteligent spunea că deţine tot ce îi trebuie dacă are o carte de citit şi o femeie de iubit. Noah… deştept bărbat aş zice… Pornind de la averea domnului în cauză, care m-ar aranja şi pe mine, am o nevoie în plus, asta pe lângă înlocuitul unei femei cu un bărbat şi nevoia asta în plus se numeşte fotoliu… de citit în primă fază :)
De fapt şi de drept eu îmi doresc în casă un colţ al meu care să fie fix lângă biroul lui unde el oricum petrece mii de ore, timp în care eu îmi fac de lucru cu o carte în braţe (sau cu laptop-ul, normal) pe canapeaua din living sau pe patul din dormitor, însă de la o vreme (adică nu de ieri de azi) mi-ar fi trebuit un fotoliu pe care să mă pierd în… cărţi. Problemele însă sunt multiple:
- dispun de un spaţiu foarte limitat 75X70 cm
- apartamentul nostru este oricum foarte aglomerat
- El nu agreează ideea fotoliului că i se pare inutil (deh… bine că are el un birou imens care nu se potriveşte cu nimic în casă) :P
- tot El zice că ce colţ îmi mai trebuie când peste tot sunt chestiile mele, cărţi, suveniruri, haine (haha, are dreptate omul… in a way)
- genul pe fotoliu pe care l-aş vrea eu nu pare foarte ieftin, dar nici nu vreau să investesc mult în el
- de fapt nici nu sunt hotărâtă 100% ce fel de fotoliu vreau
- am găsit un articol de care m-am îndrăgostit (este despre fotoliu, da)
- în acelaşi timp am găsit şi un articol despre rafturi, deşi s-ar putea să intru la idei şi NU vreau
- în plus deasupra acestui fotoliu vreau să-mi agaţ o tablă de plută pe care să-mi etalez visele
- El nu vrea să găurim pereţii (nici posterul cu Superman nu l-am agăţat şi l-am cărat tocmai de la Paris, de la anticarii de pe Sena)
- pe un colţ din biroul lui Lui ar trebui aşezată o veioză, sau în cel mai rau caz cumpartă una cu picior lung
- asta înseamnă că Saturn V ar trebui să zboare în altă parte şi deja prevăd un scandal în familie :))
- Mami se va oferi să-mi dea unul din fotoliile de care vrea să se scape că şi aşa după noua organizare a casei are în plus
- dar eu nu vreau un fotoliu venit din comunism că nu-i vintange şi nici chic… deloc
- cred că trec azi în vizită pe la Praktiker că tot mi-e în drum
(Pentru poze ca cea de mai sus, intraţi aici că tare mi-e că o să doriţi şi voi un fotoliu)
În esenţă, ar trebui să mă potolesc, iar la magazine de mobilă să merg numai aşa for the fun of it, ceea ce mai mult ca sigur o să şi fac… Deocamdată în locul în care ar putea sta fotoliul stă altceva, provizoriu, dar la fel de bine ar putea să nu stea nimic şi camera ar arăta mai aerisită. Nu la fel de aerisită ar arăta şi mintea mea, chiar dacă faza cu fotoliul ar dispărea, oricând altceva cu mult mai năstruşnic decât acest gând l-ar înlocui imediat… Plouă, trebuie să mă ocup cu ceva în weekend, nu? :)
17 comentarii
m-am mauzat teribil! cand o sa am casa mea, fotoliul pentru citit e pe lista! am un folder pe desktop in care adun poze de la diverse magazine de mobila pentru cand va veni momentul :D
deci, vezi? nu esti singura :D eu sustin dreptul omului la fotoliu pentru citit! :D
E greu cu fotoliile…eu cand am reorganizat am cautat ca disperata un fotoliu din acela in care sa te scufunzi de drag si nu am gasit decat unele crispate si urate(moderne le zice acum dar mie nu-mi plac). Pana la urma am luat o canapeluta pentru ca era nevoie neaparat de ceva dar tanjesc in continuare dupa fotoliu. Daca as gasi ceva sa-mi placa si sa se potriveasca, l-as lua si maine.
La fel si cu biblioteca….nu mai exista biblioteci pentru carti, trebuie facuta la comanda daca vrei ceva calumea.
Foarte enervanta modernitatea asta.
spor la shopping atunci. desi cand ma apropii de magazinele de mobila de la noi imi cam trece pofta :)
Foarte faina ideea, cred ca si mie mi-ar place, dar, din pacate, nu as mai avea loc pentru el :(. Poate intr-o casa viitoare. Oricum ce am vazut in articolele propuse de tine…este de-a dreptul genial. Spor la cumparaturi, poate gasesti ceva potrivit :)!
Hai sa fiu aducatorul de lumina, ingerul fotoliilor de citit din lumea asta! :D
Uite ce-as zice eu:
1) incepe sa te lamentezi repetat, exact atunci cand vezi ca citeste a doua oare aceeasi fraza din Nature/Science (semn ca are mici probleme de concentrare la acel moment), ca e casa “plina”. Ca te simti claustrofoaba! Ca e oribil. Ca e prafuit. Nu insista prea mult, doar cat sa-l disturbi, dar sa te opresti inainte sa ii creasca tensiunea. Dar sa o faci zilnic :D.
2) Cam dupa ce ai facut asta regulat (iti dai seama dupa cum intepeneste la birou cand te vede mergand random prin camera :P) poti sa incepi sa reorientezi mobila pe sub nasul lui. Nu chestii mari. Gen raftul de DVD-uri sau vreun raft de carti. Nu cere ajutorul icneste si munceste asa (nu strica ceva priviri martire).. ca o eroaica de poveste. Cand se ofera sa te ajute, refuza. Apoi spune-i ca vrei doar asa, sa faci ceva loc, sa fie mai aerisit :D. Cu glas trist. Din nou, repeti cam seara de seara. 5-10 minute max.
3) Cand va plimbati povesteste-i ce ai vazut pe site-uri. Cand poti arata-i poze de prin reviste sau pe ecran.
4) Cam dupa vreo luna, orice mascul normal, prinde ideea, cedeaza nervos si iti pune mobila la gunoi.
5) Stipulezi momentul! Arunci tot. Dar inainte de asta da un ochi pe la magazinul de mobila (SINGURA!) si vezi ce-ti place ca sa-ti poti lua pe rand piesele si ansamblul sa se potriveasca (altfel, garantez eu cu mana si ambele picioare, tot nu-ti va placea, daca e facuta tot din carpeli, fie ele si noi).
6) Si incepi litania 2 “n-am loc de…. snif-snif” si “Ne trebuie *aia*”.
7) Introduci si fotoliul (la momentul ala va fi in soc si nu va observa nimic)
8) esential, arata-i si lui niste rafturi pe care sa stea bine Saturn V, niste sertare pentru piesele de computer si eventual vreo lampa cu lupa de magnificare :D. Poti, punctual, arata si vreun birou gen masa de proiecte de arhitecura :P (da’ aici, cu biroul, nu exagera, ca-i camp minat).
P.S 1: biroul e SACROSANT! Sa nu carecumva…. :D
P.S 2: mama se pune pe hold asa:
a) daca esti barbat ii spui mamei -> “ia sa-ti arunc porcariile astea, de ce le mai tii, nu vezi cum sunt?” Merge la fix, isi va apara comorile ca o fiara si sigur nu le va arunca spre urmas
b) daca esti femeie “nu-mi dai tu mobila aia veche pe care o tii degeaba sa le dau la o femeie amarata? Ca nimeni altcineva nu le-ar mai vrea in halul in care sunt si demodate…” Va fi jignita, nu le va da si nici tu nu le mai vezi.
@Margot: :) cred că am putea face cu grup pe Fb (că tot e la mare modă) “Dreptul omului la propriul fotoliu de citit” :))
@Diana: da, este greu şi mă şi tem că mă pricopsesc cu ceva ce nu o să-mi placă… că pe lângă toată nebunia acel fotoliu trebuie să fie FOTOLIUL :))
@Miki: păi poate o să-mi treacă şi mie, dar încă nu ştiu cât ar costa toată afacerea :P
@Larisa: păi na, cu locul am şi eu o poveste “aglomerată”, dar mai cred că prin putină reaorganizarea a spaţiului mereu ar mai încăpea un fotoliu :)))
@Vladimir: ştii cât m-ai făcut să râd? :))) Vai!! Acuma mă gândesc ce ar fi mai amuzant: să pun în aplicare învăţămintele tale sau să-i dau să citească şi să mă scutească de teatru? :))) Până una/altă râd singură şi cumva inside aşa (muhahaha)
@Vladimir: Heh, chiar am abonament la Nature, de unde știai?
@Bia: Saturn nu zboară nicăieri, că data trecută când a zburat a rămas fără aripa nr. 3 și penultima dată fără LES (Launch Escape System).
@Clau: fără aripa nr. 3 a rams cand ai fost tu la comanda, remember?… fără LES, recunosc ca a a fost vina mea dar pe vremea aia nu statea pe birou… Acuma eu ce sa zic ca si din spatiu se mai intorc fara una/alta :))
@Claudiu Pai e inerent, deformare profesionala. Kadia are la Science :))
Vaaaaiiii cate vise mi-ai scos din suflet cu postarea asta! Uite eu stau in chirie, deci nu e casa mea, nu am cum sa modific mari chestii, dar nu as vrea sa stii ce idei bolnave am in cap cu privire la mobilierul casei mele, cand o voi avea. Si da si eu vreau un fotoliu … sa ma pierd in el si in carti … si intr-un ceai!
@Vladimir: hahaha, să nu crezi că are numai la Nature :))
@Monica: da ştiu, şi eu am tânjit după un spaţiu pe care să-l modific după bunul plac, dar odată ce l-am avut mi s-a părut insuficient pentru toate ideile mele bolnave şi m-am limitat :) Normal că şi eu, în zilele mele bune (adică alea în care nu visez să plec in Turul Lunii cu balonul) mă gândesc că ne-ar trebui 3 camere, dacă nu chiar o casă :P
Asta cu balonul era o glumă, dar numai partea cu balonul :))
Pai nici nu credeam ca stiu soiul :)). Kadia mai are la National Geographic (cred ca inca il are). Eu am la Wallpaper, Stuff (asta s-a terminat din nefericire :D ), Wired, iCreate (si asta s-a terminat si nici nu l-as mai vreau), WhiteDwarf si am avut si pe la MacWorld (demult). Asa ca stiu boala. Sufar de ea :)).
Pe fosta terasa aveam o priveliste de mai bine de 180 de grade, ceva magnific.
Vara si iarna se vedeau niste munti superbi si La Basilica di Superga, unul din simbolurile orasului.
Dupa un timp peisajul devenea ceva normal, dar fotoliul MEU de pe terasa, ma impresiona de fiecare data cand ma asezam in el.
Era genul de fotoliu pufos,moale si relaxant.
Cel mai mult imi placea ca se ondula usor cand te asezai :D
Am si eu discutii cu ai mei din cauza neintelegerilor legate de mobila. Problema este ca sunt in minoritate. Ei sunt doi, iar eu singurica cu visurile mele. Si cu lucrurile imprastiate prin toata casa. :))
@Vladimir: ufff, eu nu am avut abonament la nicio revista, dar imi cumparam in prostie o vreme, pana m-am lamurit care-i treaba mi-a luat cam mult, dar eu sunt un caz graitor ca uneori te vindeci :))
@Savoir Faire: vezi că ne înverzim aici de invidie la ce ne povesteşti, norocosule :))
@Vienela: ah… în minoritate nici nu se discuta :)) Vezi ce greu e şi unu la unu :))
Eu visam la un fotoliu dintr-asta http://www.casamea.ro/usr/imagini/33326-lilly-me-16083.jpg , dar acum ca am vazut poza ta nici nu stiu care-mi place mai mult. Cred ca poang-ul meu de la IKEA e foarte gelos, n-o sa ma mai primeasca in bratele lui stiind ca poftesc la altul.. :)
@Adriana: ufff, dar si cele din fotografia ta arata demential, plus ca sunt MOV :*