Turul culinar al Bucureştiului

Dacă tot am reintrat azi în hibernarea cauzată de vremea absolut execrabilă de la Cluj (sper să nu fie la fel şi săptămâna viitoare la Ineu, deşi prognozele nu sunt optimiste) mi-am făcut timp să vă spun şi câteva cuvinte despre scurta şi intensă ieşire la Bucureşti de weekendul trecut.

În primul rând vin cu scuzele adresate prietenilor mei din Bucureşti, acelora care ştiu că îşi doresc să mă cunoască şi care din păcate nu au apucat să mă întâlnească până acum, exclusiv din vina mea şi a faptului că practic mereu ajung la Bucureşti cu treabă MULTĂ şi timp ZERO de alte întâlniri. La drept vorbind n-am vrut să anunţ că ajung în capitală pentru nu vreau să vă cunosc în grabă, în mare grabă şi să nu apuc să schimb cu voi două vorbe normale. Acum am fost într-o vizită de multă vreme plănuită şi care nu mai putea fi amânată şi timpul a fost dedicat exclusiv acestei vizite. Sper să mă înţelegi şi să nu vă supăraţi pe mine, promit că odată şi odată tot vom ajunge să ne şi vedem pe viu feţele :)

Ieşirea a fost de data asta foarte pe placul lui Clau, evident că şi al meu, dar o să vedeţi imediat de ce el a fost cel favorizat. În primul rând că în vizitele trecute I was the main character (sau cel puţin aşa am avut impresia) :)) şi pentru că trebuiau odată încercate nişte localuri savuroase, numai  bune de “gustat” când afară bate vântul sau când plouă, sau când îţi plouă în gură ;)

Din fericire sâmbăta trecută am prins vreme frumoasă, am dat o fugă la IKEA şi ajungând pe la prânz ne-am pus să le încercăm cantina, ne-am băut cappuccino-ul la Paul, în Băneasa şi după o scurtă şi alertă plimbare prin centrul vechi pe care îl ador şi de nu mă mai satur, ne-am oprit pentru… câteva ore la Chocolat :) Eu am savurat Apoteoza mea şi când spun savurat mă refer la faptul că am tot mâncat pe ea un ceas, iar Clau şi-a satisfăcut curiozitatea cu trufele, încercând la îndemnul Naşei un piure cu trufe (gustos vă asigur, căci l-am ajutat cu el). Atmosferă mai mult decât plăcută de la Chocolat (unde am mai mers odată în vară, cu Naşa, dar doar noi două) a făcut să ne simţit pentru câteva momente cei mai răsfăţaţi oameni de pe planetă, preţurile sunt mari, evident că doar e buricul târgului, dar având în vedere că nu mergem decât… probabil o singură dată anul acesta, ce să zic? A meritat! Şi mai e şi un loc romantic, zic eu :D A! şi oricât de leşinată aş fi eu după Apoteoza aia, data viitoare tot îmi iau ce şi-a luat Naşa, cum se numea asta mai exact?

Şi… am vrut să spun că am încheiat seara la o piesă de teatru, dar de fapt nu a fost aşa, căci după ce am văzut Avarul îndrăgostit la Teatrul de Comedie, am încheiat seara acasă cu un pahar de vin şi ceva senzaţional ce eu n-am mai trăit până acum, mulţumesc pentru asta, draga mea :*

Duminică dimineaţa am luat micul dejun la Rue de Pain, altă atmosferă superbă, altă mâncare foarte, foarte bună şi exceptând vedetele din jur (pe unele, deşi mari… nume, nu le-am recunoscut, să zicem că nu sunt chiar interesată de nişte imagini publice), totul a fost de un calm firesc. La plecare ne-am luat două croissante pentru drum (care până la urmă au fost păpate la Cluj, în cea mai cruntă dimineaţă de luni, de anul ăsta) şi apoi fuga, fuguţa la Madame Lucie, pentru macarons. Am luat 9 de culori diferite şi evident că nu le-a mai prins trenul spre Cluj, au fost devorate instant :)

Acasă, am beneficiat de stafurile unei profesioniste în materie de Paris (numai cu 3 ghiduri noi m-am întors) şi ne-am mai delectat papilele gustative cu plăcinta cu brânză a Naşului, verdictul tuturor fiind, până la ora la care am luat trenul “groazei” spre casă, că tot ce am făcut 2 zile a fost… să mâncăm :) Clau încă mai zice din când în când: “mamă, da ce bunătăţi am mâncat la Bucureşti!!”

Acum ştiu că n-am fost în cele mai populare sau mai ştiu eu ce fiţoase locuri, în unele poate am ajuns cu alte sau alte ocazii, dar ideea este că niciodată până acum n-a mai ajuns într-un oraş pe care să-l luăm la puricat după plăcerea gustului, însă a fost şi asta o experienţă, ce sincer, parcă aş mai repeta-o :)