Să mergi înainte!

Mi-a dat Andreea o leapșă de scris cu un nod în gât, ea a intitulat-o foarte frumos și deși inspirat n-am vrut să-i fur titlul, așa că merg pe mâna titlului meu. Mi-a trecut prin cap să nu o onorez pentru că știu că mă citește mami și nu vreau să o întristez, dar apoi m-am gândit că nu e motiv de întristare, ba chiar din contră. Am învățat multe de la părinții mei, însă de data aceasta, Andreea mă întreabă ce am învățat eu de la tata, așa că mami, te rog să nu plângi, dar azi vreau să le spun prietenilor mei de aici, ce am învățat eu de la tati. Am învățat o grămadă de lucruri interesante, dar o să menționez numai 7, doar 7 învățături/lecții/pilde/motive de trăit, pe care mi le-a scris pe inimă cumva, ca să fie sigur că nu mă vor părăsi niciodată…

1. “Să mergi înainte!” De fapt învățătura suna cam așa: “ai câștigat mergi înainte, ai pierdut mergi înainte!” orice s-ar întâmpla, nu te lași, nu renunți, lupți, regretele nu-și au locul. Viața merge mai departe atâta timp cât ești viu.

2. “Ia-i de guler!”, adică nu te lăsa la nimeni, nu te lăsa nedreptățită, nu te lăsa călcată în picioare, fă-ți dreptate, mergi până în pânzele albe pentru ideile tale, nu lăsa pe nimeni să te oprească. Nu întorce celălalt obraz odată, căci îl vei întoarce întotdeauna, dacă primești un pumn în stomac, dă-i și tu unul în freză :) (păcat că am învățat numai teoria aici, de multe ori m-ar fi ajutat și practica).

3. “Altul are mai puțin ca tine”. Dăruiește!  Ca o paranteză, își dădea ultimii mărunți la cerșetorul din colțul străzii, iar acesta îl știa pe nume, făcea cinste prietenilor știind că nu se va întoarce înapoi serviciul, dăruia colegilor din ce avea el, pe principiul că ei au mai puțin. Ajuta pe oricine îi cerea cu cât putea și așa îl știau toți, de la primar până la cel care căuta în gunoi la capătul orașului (deh, e un oraș mic) :D

4. “Așa trebuie să se comporte o domnișoară”. Wai, de câte ori mi-am auzit asta, venea ea cumva în constrast cu învățătura “I-ai de guler!”, dar pe de altă parte ținea la treaba asta. Îmi spunea: “nu bea tot sucul din pahar ca ultimul bețiv, o domnișoară trebuie să mai lase în pahar cel puțin de-un deget”. ;) sau “Nu vorbi așa de tare (eu am obiceiul ăsta), o domnișoară nu trebuie să scoată atâția decibeli” :)) sau “Saluți pe toată lumea, și dacă nu-i cunoști, poate te cunosc ei pe tine”. Si vreau să vă spun că toate astea încă de la 6/7 ani, deci nu a așteptat să mă fac mare și să nu mai asimilez. Doamne și acum îmi amintesc cum mergeam pe stradă, mă ținea de mână, avem vreo 6 ani și dacă treceam pe lângă cineva, mă strâgea de mână ca să salut, era semnalul nostru secret (deși evident eu nu cunoșteam persoana).

5. “Citește!” Orice, ia o carte și citește. Și a făcut asta prin exemplul personal, eu am fost un copil care și-a văzut tatăl citind,  și așa cred că s-a născut pasiunea. (Dacă că vine să credeți, nu am citit cartea lui preferată, dar o am la mine la Cluj și aștept ziua în care mă va alege ea pe mine și probabil aceea va fi altă lecție.) La fel s-a născut și pasiunea pentru sport, o includ tot aici, de fiecare data când urmăresc o emisiune sportivă o fac cu gândul la el și la momentele când ne uitatm la tenis sau gimnastică, handbal sau atletism sau chiar la fotbal (deși mai rar), împreună.

6. “Vezi lumea!” Plimbă-te, călătorește, descoperă lucruri și oameni noi și interesanți și o să vezi viața altfel. Cred că nici pe jumătate nu călătoream în copilărie, din cât am călătorit, dacă nu era el. Așa că dacă am acum o mare pasiune, aproape un viciu dacă vreți, un viciu dulce și valoros, atunci îl am datorită lui și mă bucur că am avut lângă mine un părinte care să-mi insufle asta.

7. “Viața este prea scurtă! Trăiește-o așa cum vrei!” vine ca o ultimă lecție, primită cel mai dur, probabil pe credința că experiența e cel mai bun profesor. Dacă din alte învățături am mai uitat, pe asta n-am cum. Însă treaba e foarte complexă și el știa, că e nevoie de întreaga mea viață pentru a învăța această lecție, așa că mi-a predat-o și din când în când, de acolo de unde este, îmi mai dă câte-un extemporal :)

Aș vrea ca și copilul meu (când o fi să fie) să învețe măcar lucrurile astea de la mine. Restul le ia de la tatăl lui, așa cum și eu le-am luat pe celelalte de la mami. Dar măcar astea să le ia de la mine. Și viața lui va fi mai bogată! Mulțumesc!

22 comentarii

  1. Stiam si mi se confirma acum ca nimic din ce urmeaza sa mi se intample nu va mai fi intamplator, “just like that”…am dat peste ce a scris andrea si acum peste ce ai scris tu. Post-urile voastre vin…la fix… (stii tu ca nu eram o cititoare consecventa a blog-urilor voastre)…n-o necajesti pe tanti neli, sigur, pentru ca e bine ca ai ales sa “spui cu voce tare” ce ai invatat!

  2. @Lili: mulțumesc frumos :*

    @Adinutza: :) Eu prefer să cred că niciodată nimic nu este întâmplător. NIMIC! :)
    Si da, spusul cu voce tare ajută, ti-am zis și eu :))
    Honey, ai primit avizul? :*

  3. @Nășica: nu-i voie să plângi, am scris despre lucruri frumoase :* (că în spatele lor stau povești triste este altceva)

  4. @Vladimir: Oooo, da, există și sunt convinsă că sunt și alții de care nu știm :) Leapsă asta se poate prelua ;) Eu n-am dat-o mai departe pentru că în parte nu am tratat-o ca pe o leapșă fiind atât de intimă pentru mine :)

  5. N-ar fi o idee buna sa o preiau eu. Ale mele modele masculine n-au fost tocmai inspirationale :D. Dar foarte utile pentru “asa nu”. Deci da, prin contrast probabil am invatat cate ceva :)). Dar de ce sa stric eu tendinta de laudare a taticilor? Imi place sa citesc despre experiente reusite :D
    Vladimir

  6. Bia , tatal tau , cred eu , a fost si autodidact.Din cate mi-am dat eu seama , un om puternic ca el nu putea avea decat un copil puternic , asa cum esti tu.Lauda unui asemenea parinte!
    Vladimir,esti carcotas!
    Bia , sa sti ca si tatal lui e un om deosebit , numai ca nah , asa sunt baietii! :D

  7. Daca eram idealista , asa cum afirmi , acum nu pasteam vacile pe campiile vietii! ;)
    Bia , aparentele inseala , crede-ma! Ar fi vrut el sa semene cu mama lui , din pacate nu va fi niciodata atat de puternica precum a fost mama lui! :) Imi pare rau , Vladimir! Din pacate idealismul meu vede lucrurile bune , chiar si in despoti!

  8. eu numai acum vad articolul asta. :( foarte frumoase lectii ai primit si tu de la tatal tau.
    Ideea lepsei nu era musai sa scrii invataturile de la parinti, ci lectii primite in viata in general. Eu am vrut sa scriu demult despre ce am ivnatat de la tatal meu si de-asta le-am combinat. dar ma bucur ca si tu ai facut la fel. sunt cele mai pretioase lectii primite.
    >:D<

    1. Cu caiacele pe Nil – Andre Davy, o carte de aventura pe care mi-o tot recomanda.
      N-am citit-o, îi dau târcoale, nu e încă timpul ei, mi-e și puțin frică de ea, recunosc :D

Dă-i un răspuns lui Ana-Maria Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.