Sfântul Nicolae (Mikulas)… cu 11 ani în urmă

Da, țin minte chestii, lucruri și mai ales momente din trecut care m-au făcut să mă simt într-un mare fel. Aseară mi-am amintit de cea mai frumoasă noapte de Mikulas (așa se zice pe la noi), noapte de miercuri spre joi, dacă îmi amintesc eu bine, o noapte cu ei mei, poate aș putea-o numi ultima seară de Mikulaș din copilăria mea happy Atunci când am primit American Cola, ciocolată și niște napolitane incerte și ne-am uitat toți trei la Matilda… cu un pic de efort vă spun și cu ce eram îmbrăcată (dar nu contează). A fost doar un stop cadru pe unul din acele momente magice, de care ne agățăm cu disperare, să nu le uităm, să le ținem încă vii, să le iubim!

Aseară a venit iar Moș Mikulaș, cu un concert (pentru al doilea an consecutiv) a lui Ștefan Hrușcă, “vocea Crăciunului în România”, cum frumos îl numea cineva. Am poze, am primit autograf și (spre disperarea, neexprimată, a  lui Clau, sper ca la anu’ să ajungem iar). La voi a venit Moșu? Ce ați primit?

You may also like

6 comentarii

  1. Copil fiind, relatia mea cu Mikulas a fost una… incerta (cam ca si napolitanele tale laughing, dar de sase ani e una dintre cele mai speciale. Ce am primit, acum, la 40 de ani? Nerabdarea si emotia asteptarii (oare vine, chiar daca ploua?), bucuria cadoului visat (un frac; caci visul e sa devina director de circ laughing si iluzia dulce-amaruie, ca mai sunt si eu copil…

  2. Am primit de la aia mica o sumedenie de dulciuri, portocale si banane si cel mai important mi-a oferit zambete si bucurie. A fost frumos si jur ca in fiecare an, de cand suntem impreuna, de sarbatori ma simt copil… nu m-am simtit niciodata copil happy Posibil am sa scriu un post despre copilaria mea… dar nu cred ca ar avea rost…

Lasă un răspuns la Beatrice Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.