Lacul lebedelor. Varianta Horror.

Nu ca nu mi-a plăcut Black Swan, nu că am ceva cu Natalie Portman, dar serios ca filmul acesta a fost un horror, nu o drama cu au clasificat-o toți, deci eu încă mai am coșmaruri și mi se face părul măciucă când îmi amintesc de Nina belindu-și degetele sub jetul de apă, sau scărpinându-se până la sânge. Grrrr…

Recunosc faptul că baletul lui Tchaikovky (compositor care mie îmi place foarte mult, ascult la disperare de la el Concerul nr.1 pentru pian) a avut parte prin acest film de o abordare surprinzătoare, total diferită de alte ecranizări și total diferită de povestea în sine. Ce s-a încercat cu acet foarte lăudat Black Swan a fost spargerea clasicului, a fost un triumpf al abdaptării asupra originalului, mie așa mi s-a părut, ceea ce mă face să cred că de aceea a fost și atât de nominalizat și de ridicat în slăvi pe la anumite gale importante.

S-a păstrat povestea clasică, dar au introdus-o în distribuție de Mila Kunis, acest drăcușor inocento-malefic căruia I s-a scris o partitură separată în acest balet, dar nu au lăsat-o să danseze. Mie rolul ei mi s-a părut cel mai interesant, a fost un fel de: a și fost și nici nu a fost în distribuție, vorbim despre balet, evident, nu despre film.

Cât despre Natalie, însărcinată acum, deținătoare a Globului de aur și al Oscarului pentru acest rol, nu prea știu ce să zic. Se pare că au trimis-o acasă cu atâtea premii din cauza efortului extraordinar depus pentru a întruchipa o balerină (a fost bineinteles dublată), dar prefer mai mult varianta celor care au declarant că la Hollywood americanii adoră poveștile de succes, le place să facă dintr-un anumit an, anul cuiva anume, așa că pe acesta I l-au dedicat oarecum ei.

Dacă este ceva care să nu-mi fi plăcut cu adevărat la acest film,  atunci acel ceva este machiajul înfiorător aplicat “lebădushelor” care mi se pare că a transformat acest film în unul și “mai” horror. Niciodată nu am înțeles de ce mereu trebuie să te transformi într-o urâțenie ca să iei Oscarul sau mai știu eu ce premiu megaimportant (a se vedea Hale Barry in Monster’s Ball sau Charlize Theron în “Monster”, două femei foarte frumoase transformate în niște monștrii după cum putem vedea și din numele filmelor).

Deci cam așa mi se pare că au stat lucruirle cu lebedele anul acesta. S-au trasnformat în niște rațe de baltă, au apătut la TV, iar cum sunt supervedete. Altfel Black Swan este fără doar și poate un film bun, pentru genul său.