Primele cărți

Am primit de la Oana o leapșă foarte frumoasă, am amânat însă publicarea ei până ce a ieșit ceva mulțumitor. Ideea era să scriu despre prima carte citită, dar nu am putut să mă rezum la asta căci amintirile mele despre ce cărți țineam în mână în copilărie sunt destul de inedite, așa că m-am decis să scriu despre primele cărți și începutul poveștii mele de dragoste cu ele :)
 
Tati citea, îl vedeam aproape în fiecare seară cu o carte în mână. De cititul mie înainte de culcare îmi amintesc foarte vag, dar totuși parcă, parcă știu că îmi plăcea “Fata babei și fata moșului”, ca prin ceață îmi amintesc filele colorate. Apoi știu că am avut tot felul de cărticele 2 în 1: pe o pagină povestea, pe cealaltă trebuia să colorez… îmi mai amintesc și de cărticele (gen benzi desenate), primite din Franța (de la un coleg de serviciu de-al tatei) și de un manual de spaniolă de care nu știu de unde tati a reușit să facă rost :)) Îmi amintesc exact de el, avea copertă verde, îmi doream să fiu profă de spaniolă atunci, mi-am notat tot felul de chestii aiurea pe el :))
 
Apoi cred că mi-au fost citite celebrele Povestiri nemuritoare (BPT), care sincer vă spun că nu mi-au plăcut niciodată, nu știu de ce… Până într-o zi când tot tati a fost cel care mi-a zis că, fată mare fiind ar trebui să citesc singură. Și așa s-a produs prima mea lectură serioasă. Nu o să uit în veci că era vorba de povestirea lui Creangă “Soacra cu 3 nurori” :))
 
La scurtă vreme după acest “incident”, crezând ai mei că prinsesem gustul lecturii îmi cumpăraseră o carte oribilă, m-a torturat groaznic, tot ce știu era că avea un cocoș pe coperta albastră, nu mi-a plăcut deloc, iar mama mă obliga să citesc din ea, eu citeam și plângeam, a fost o experiență traumatizantă :)) Tati atunci văzând ce tare mă chinui m-a luat și a vorbit frumos cu mine (mami mai zbiera, mai râdea, mă enerva). El mi-a zis că nu trebuie să citesc dacă nu vreau, dacă nu-mi place, dar trebuie să mai încerc pentru că s-ar putea să descopăr ceva interesant. Normal că de răzvrătită ce eram, (clasa I) nu am găsit nimic interesant, dar am terminat cartea aia nenorocită :))
 
S-ar putea ca în acel moment ai mei să fi crezut că nu o să-mi placă să citesc niciodată și nici să scriu și deci nici școala :))), dar cred că toate s-au schimbat când am terminat clasa I (făcusem varicelă în ultima săptămâna de școală și a trebuit să stau în pat acasă) când am început să citesc poezii: Elena farago și Nicolae Labiș :) În vacanța mare de după clasa I am citit și basmele lui Ispirescu și alte poveștiri de-ale lui Creangă… Și așa a început totul. Au urmat Gârleanu, Topârceanu, Șt. O. Iosif, Coșbuc, Edmondo de Amicis, La Fontaine și… cartea mea prefertă la 9 ani “Vrăjitorul din OZ” din cauza căreia m-am cerat cu unul dintre cei mai buni prieteni din copilărie (cu care mă băteam în stiluri). El îmi împrumutase cartea și pentru că eu nu mai ieșeam afară să mă joc cu el din cauză că stăteam să o citesc a venit fain frumos și mi-a luat-o înapoi :)) Țin minte că așa de tare m-am supărat, mai tare ca pentru faptul că odată (de cuminte ce eram) mi-a spart gura :))
 
Am făcut tot posibilul să fac rost de ea din altă parte… de atunci mi le cam cumpăr ca să nu se mai repete istoria :))
 
Având în vedere că e o leapșă foarte haioasă o trimit mai departe către: (în ordinea de azi din Blogroll): Tomata, Monica, Lia, Evergreen, Mărgeluța… și Vulpitza (unde ești?) :*

11 comentarii

  1. Pai baiatu a vrut sa fie dragut, sa te impresioneze si ti-a dat cartea. Cred si eu ca s-a suparat cand tu nu il mai bagai in seama, el se astepta probabil, in semn de multumire pentru carte la si mai multa atentie :)))

  2. Stiam ca o sa vina leapsa asta si la mine, ca am tot vazut-o si intr-un fel ma bucur ca mi-ai pasat-o. O sa fac dezvaluiri socante. :))

  3. intrebarea asta imi aduce aminte de martin eden…cred ca el ar fi avut ce sa raspunda la ea…pentru noi insa nu mi se pare relevanta, mai curand ar trebui sa ne intrebam ce am facut cu toate cartile scrise si citite vreodata

  4. Merci de leapsa, e chiar interesanta! eu tocmai am terminat-o pe cea cu numarul de carti citite pe 2010, tot de la tine ;)

  5. @Pasiunea: dacă îți spun că nu-mi plăcea nici cartea nici cocoșul mă crezi? :))

    @Oana: băiatul a vrut să fie drăguț și l-am înțeles perfect cu mintea de acuma :)) Pe vremea aia mă enerva îngrozitor, dar încă suntem prieteni, deci Vrăjitorul din Oz nu a putut strica prietenia :))

    @vulpitza: am citit, chiar e o amintire super :*

    @Tomata: uuuu, aștept cu nerăbdare dezvăluirile :))

    @evergreen: aștept, ai timp, sunt sigură ai ce să scrii :)

    @Lia: pupez și eu și aștept cu nerăbdare postarea :* :*

    @armin: am putea răspunde și la întrebarea ta, poate e o idee destul de bună, dar și asta cu primele cărți e OK, uite că ne-am forțat puțin și ne-am amintit lucruri drăguțe :)

    @Mărgeluța: np, o aștept și pe asta :)

  6. scz……eu sunt cu licenta, cu munca, cu mutatul si trec in fuga pe bloguri…multumesc mult pt leapsa, o voi prelua cu mult drag:)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.