Înapoi în viitor (II)

O poză de prin 1986, cu tati… eram tânără și neliniștită (asta ca să nu zic neastâmpărată) laughing
Baticul era o pasiune de-a mea, roșu cu firicele aurii, eram topită după el, iar bunică-mea mă lega în spate că așa îmi stătea mai bine laughing
 

Deși nu e o poză foarte clară, e cam singura care mă înfățișează așa cum am fost eu pe vremea “gădiniței”, adică îmbufnată tot timpul, pentru că daaa… NU am suportat grădinița laughing Știu că mulți nu înțelegeți cum vine asta, dar ăsta e purul adevăr laughing Am urât-o din toți rărunchii.
 
P.S Poza asta de la grădi e mai mare, mai sunt și alții prin ea, poate o pun într-o zi pe toată, dar posibil ca unii să se recunoască, adică cei care au fost La Cămin, lângă Liceu winking
Aaaa!!! Aici cred că ne-au făcut “Șoimii Patriei”, deci poza e de prin 1988, LoooL laughing
 

You may also like

7 comentarii

  1. Mey soimii patriei…asa ai suparat tu partidul , bre..injurand zilnic gradinita? Hahahahahahaha…
    Si mie imi place prima fotografie happy

  2. @Monica: daaaa, chiar… ce vremuri winking

    @Mariana: mulțumesc mult, o să ți se pară ciudat… dar nu m-am considerat niciodată "o scumpete" big grin
    O să mai pun poze…

    @Ana: laughing)) daaa, cam așa ceva a fost, plângeam cu lacrimi de crocodil când mă lăsa acolo dimineața, parcă se desprindea ceva din mine când îl vedeam pe tati plecând de la poarta grădiniței crying(

    @Tiq: nuuu, nu vreau să aibă legătură fb cu blogul, l-am și șters de la descriere big grin

  3. Ce dragalasa esti cu baticutul pe cap…prea dulce! Hmmm, eu nu am poze imbracata in soim al patriei! Ce rau imi pare!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.