Despre cititul "de plăcere"

În urma unui comentariu, care nici acum nu știu dacă a fost răutăcios sau nu, m-am hotărât să scriu o postare despre timpul pe care îl aloc eu cititului “de plăcere” și mai ales de ce fac asta acum și nu am făcut-o poate cum ar fi trebuit cu mai multă vreme în urmă. Sau de ce atunci a fost altfel.

În anii de școală (și aici desigur mă refer la perioadă de până la finalul liceului), timpul alocat cititului a fost inclus în timpul de studiu, căci am avut noroc de profesori (și vă rog să mă credeți, chiar contează) care ne-am stimulat să cititm. Aceștia au fost 3 la număr, doi de limba și literatura română și unul de engleză. Dacă pentru unii ceea ce ne puneau ei să cititm părea “lectură obligatorie” pentru mine a fost de plăcere, cu o mențiune, nu am citit decât ceea ce mi-a plăcut. Așa că marile romane ale literaturii române și ale literaturii engleze, eu le-am citit atunci.

Din păcate nu am avut parte și de un professor bun pe literatură universală, spun din păcate pentru că pe această latură nu m-a ghidat nimeni, ba mai mult, pentru acele ore nimeni nu se pregătea deloc. A fost frustrant, pentru că deși am mai citit și altceva pe lângă literatură română și engleză nu aveam cu cine să vorbesc despre asta. Ce nu aș fi dat să fi fost elevă pe vremea cercurilor de lectură. ?!?

În clasa a XI a am descoperit singură singurică filosofia și asta din cauza “Luceafărului” lui Eminescu în care împreună cu proful de română am găsit latura shopenhauerină și din aproape în aproape am început să-mi iau de la bibliotecă cărți de filosofie (dar nici aici nu m-a ghidat nimeni și consider că am făcut niște gafe). Apoi abia în a XII a început să studiem filosofia și am prins gustul pentru ea.

Odată cu facultatea m-am stins puțin, și asta pentru că am început să las deoparte literatura în detrimentul filosofiei. Am început să citesc și să încerc să înțeleg filosofia cu pași mici, așa cum ar fi trebuit să o fac de la început. A fost teribil de greu (încă mai este și acum după mulți ani). Normal, după o vreme am început să alternez, să revin la literatură, la poezie, la altceva… dar a durat ceva până mi-am revenit bine (m-au ajutat și fetele cu care stăteam în chirie, ambele studente la litere care aveau cărți superbe de citit în timp ce eu mă luptam cu grecii antici).

Apoi în 2007, odată cu terminarea facultății și cu intrarea în câmpul muncii mi s-a tăiat craca de sub picioare, după 10 ore la muncă, cine naiba mai avea dispoziția necesară să vină acasă la 8 seara și să citească? Eu una nu… asă că până în toamna lui 2008 am avut cea mai cruntă perioadă de post în ale cititului din toată viața mea de până acum. Citeam, dar extrem de puțin, trăgeam și o lună de o carte minusculă, se așeza praful pe ea…

În octombrie 2008, întrând din nou la școală, am intrat practic în altă etapă de viață care mi-a permis să fiu “ mai liberă” pentru o vreme și mi-am promis solemn că indifernet cât de mult mă va solicita noua postrură (în care am de citit total altceva decât cărțile sufletului meu) nu voi abandona “cititul de plăcere”. Și până acum am reușit să mă țin de promisiune și am reușit să recuperez unele cărți “pierdute” la orele de literatură universală, și am reușit chiar să recuperez unele cărți ale copilăriei (pierdute probabil din cauza faptul că nu am fost copilul cu cartea în mână ci copilul care se ajuca “mâța scunsa” și “bedminton” afară pe stradă, dar nu regeret deloc).

Și ca să răspund strict altcuiva care mi-a zis: Mi se pare extraordinar ca mai apuci sa citesti chestii, asa, de placere.
Te invidiez sincer”. Ei bine… dacă tot ce am scris mai sus nu sunt argumente solide de ce o fac, trebuie să mai spun că eu mai am multe de recuperat, nu am citit foarte multe cărți “mari” care probabil trebuiau citite cândva, așa că am viața înainte… și vreau din plăcere, nu pentru că vreau să bifez un anumit număr de cărți (chiar dacă am declarat la începutul anului că vreau să citesc măcar 80 de titluri în 2010) să le citesc și pe acelea și în plus să mai reușesc să mă relaxez cu o carte ușurică înainte să adorm.

Mi-am dat seama că depinde numai de mine cât timp vreau să aloc cititului și cât timp altor activități. Asta se poate traduce și așa: depinde de mine cât timp îmi permit să aloc lucrurilor care mă interesează cu adevărat, iar cititul e doar unul dintre ele.

You may also like

8 comentarii

  1. Nu stiu cine te-a suparat ,sper sa nu fiu eu aceea…si daca is io , cer scuze…dar , pe bune , de ce pui la suflet?! Citeste cat vrei tu , cum vrei , unde vrei si cu cine vrei….trebuie sa ti cont de ce spun altii si cum e bine sa citesti sau nu? Hehehehehe…Bia , esti o persoana mult prea inteligenta si prea desteapta pentru cacaturile unora care chiar doresc sa te necajeasca…Inca o data scuze daca eu am facut supararea ta…ma stiu ca sunt directa si dura in afirmatii,dar o fac cu drag… big grin si nu te mai necaji pentru niste nimicuri…Te pup,sa sti…

  2. @Ana: nuuu, chiar nu, Doamne… nu m-ai putea supăra, mie chiar îmi place stilul tău, măi… kiss

    Nu m-am supărat de fapt pe nimeni, dar ideea e că am primit (nu doar pe blog) diverse remarci gen: "tu mai ai timp să citești?", "tu nu ai altă treabă decât să citești?" sau "ce faaaaain, ce drăguț că mai poți citit de plăcere big grin"… știi?… questii din astea și m-am simțit datoare cu un răspuns mai în detaliu, că așa cum unii au întrebări eu am răspunsuri laughing) Dar e OK când pot să le dau și chiar nu m-am simțit nasol deloc… poate așa a sunat și în cazul ăsta cer eu scuze laughing

    P.S. Azi pun la poștă premiul tău, sper să ajungă colo pe vineri, încerc să-l pun așa încât să-l primești direct acasă happy Să mă anunți când ajunge…
    Te pup kiss

  3. buna Bianca, ma bucur ca am dat peste blogull tau. Si eu sunt balanta deci te inteleg foarte bine in multe aspecte pe care le relatezi pe aici. O sa incerc sa citesc blogul tau …tot pentru ca avem gusturi comune se pare, la filme, carti, chiar si muzica pe alocuri.
    Iti doresc numai bine si poate tinem legatura…ca asta le face bine balantelor … socializarea.

  4. Nu, nu era rautacios comentariul, nu-l lua asa.
    Adica, si eu in copilarie si in adolescenta am citit mult, si cu mare placere. In liceu am acut un profesor de literatura extraordinar care ne indemna sa citim in fiecare zi, cat de putin, si doua-trei pagini pe zi, dar sa citim.
    Apoi -facultatea de medicina, zeci de mii de pagini de literatura de specialitate.
    Am terminat facultatea de medicina, am facut un rezidentiat, am dat un examen de specialitate, acuma stau toata ziulica in cabinet si consult, iar in weekend consult la telefon (neprincipial).
    Nu mai apuc sa citesc, desi as vrea.
    Si-mi pare rau, pentru ca cititul e o parghie de iesit din mizeria cotidiana. Nu televizorul, nu internetul. Cam asta e…

  5. @misteria: și eu mă bucur că ne-am găsit, sper să mă citești și în continuare. Am intrat și eu la tine kiss

    @Anonim: stai liniștit(ă), nu e vorba că am simțit răutate neaparat la tine, tu indirect m-ai convins să scriu postarea, dar au fost și alte remarci la mijloc, nu doar pe blog… de aceea am vrut să scriu acum asta, cât de repede…

    Poate o să crezi că-s o prăpăstioasă sau ceva, ceea ce sunt în situații limită laughing) dar acum nu a fost cazul…
    Scuze pentru ton, mie nu așa îmi sună când citesc, poate de cealaltă parte a ecranului se aude altfel laughing

    P.S. Cu cine am onoarea? Nu-mi place să știu anonimă o persoană cu care am ce vorbi winking

  6. E un adevarat subiect timpul pentru citit. Eu acum profit aproape de orice clipa libera, de cand am bebe, dar concentrarea nu mai este chiar la fel ca inainte. Oricum, lucrurile se schimba si o sa-mi regasesc linistea, probabil. Deocamdata, linistea sta in asta micu. Cartile, din nefericire, au cam trecut pe banca de rezerve, desi incerc sa musc din orice clipa libera pentru a mai citi ceva. Asa ca, oricine isi pune problema ca de ce mai citesti si cum de ai timp pentru asta cred ca nu stie ce inseamna aia citit.

  7. @Ana: aștept happy

    @Costi: sunt consțientă de faptul că va veni o vreme când, vorba ta, bebele va trece în fața multor alte preocupări care-mi plac happy Tocmai de aceea zic să profit.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.