…Transilvania-Brasov la 24 mai “Printipurile noastre pentru reformarea patriei” … vă amintiți? Eu nu prea am reținut din păcate datele astea, deși la ce profesori de istorie am avut la vremea aia le visam și chiar îmi plăceau…
Din două locuri mi-a venit o leapșă înaltă în grad, de dificultate și deși am mai făcut ceva asemănător, “Decalogul personal” după O. Paler, îi dau curs sub o altă formă și acesteia de la Evergreen și LiaRebela Simpatică.
Cică principiile mele de viață (după care mă ghidez), de data asta le scriu chiar pe alea pe care le fac, nu și pe care ar trebui să le fac:
1. Nu fac rău nimănui, astfel că aștept să nu mi se facă nici mie (aștept degeaba).
2. Încerc să nu pierd vremea (nu stau degeaba că degeaba stau), așa că și în cea mai mare plictiseală încerc să găsesc ceva constructiv. Poate nu găsesc de fiecare dată, dar încerc…
3. Îmi iubesc persoanele apropiate fără să mă mai gândesc cât de reciproc e sentimentul, sunt convinsă că e fără să mai verific, iar de-ar fi s-o “mușc”, măcar aș mușca-o dintr-un sentiment nobil nedisimulat.
4. Îmi fac planuri care poate nu vor ieși, dar ele deja lucrate în mintea mea sunt ca pe jumate realizate, nu te costă nimic să visezi, iar visele chiar nu sunt puse în practică, măcar te fac mai creativ.
5. Greșesc de multe ori și mi se spune că nu recunosc… poate nu de fiecare dată recunosc față de “public”, dar față de mine recunosc de fiecare dată, adică nu mă mint singură.
6. Încerc să mă detașez de supărări, de lucruri nasoale, de adevăruri greu de suportat, încerc, încerc, încerc… tot încerc, să știți că nu mă opresc.
7. Ce s-a întâmplat s-a întâmplat, accept… ce am de demonstrat se află în fața mea (asta e dintr-o carte despre care nu v-am povestit încă), dar pe bune, “asta e”… e vorbă mare.
8. Profit de orice ocazie de a face ce-mi place (carte, film, prieteni, familie, călătorii, un ceai bun, un somn bun, un om bun, un sentiment bun, o mâncare bună, o discuție bună, etc).
9. Învăț, e un proces pe care îl voi face toată viața, probabil și din propria moarte o să învăț ceva :D
10. Trăiesc, nu ca Zorba, nu ca Maica Tereza, nu ca M.J, trăiesc ca și mine și dacă mă împac cu asta probabil o să fiu și fericită…
Măi, nu o dau nominal, dar fiecare e liber să-și scrie “prințipurile” și să-mi dea de știre să citesc :)
11 comentarii
f frumoase si intelepte ptintipurile tale;))
Mi-am listat si io pe ale mele
http://adamutza.wordpress.com/2010/03/11/10-principii-de-viata/
@Monica: mersi :*
@Alina: o să intru să citesc :)
haha, tocmai am invatat la scoala despre printipiile noaste pentru lefolmalea patliei (eh, gluma =)) );
ma inspira principiile tale, pe bune vorbind;
@Alle: mă bucur că "prințipurile" ți-au zis ceva… serios că de astea mă țin, chiar dacă uneori greu, dar nu mă abat de la drum, evident ar fi de preferat să mă pot ține și de altele, ar fi OK pentru starea mea de bine :)
Number 10 are nota 10 din partea mea. Adevar grait-ai!
@Robert: doar nr. 10 ? ;)
Mersi, mersi…
In urma raspunsului tau la comentariul lui Robert, am sa-ti raspund ca nu, nu doar "numarul 10" merita toata atentia, ci toate… dar numarul 10 mi-a patruns cel mai adanc in suflet.
Si de-ar fi sa spun cu cine dintre cei 3 ma aseman, l-as alege fara sa stau pe ganduri, pe Zorba (si cred ca acelasi personaj i-a atras atentia si lui Robert). Desi mai am mult pana sa ajung ca el :) (iar aici ma refer strict la pofta de viata). Desi la fel de aproape de sufletul meu (poate mult mai aproape) se afla Gura-de-Aur (http://hoinarind-prin-viata.blogspot.com/2008/09/narcis-i-gur-de-aur.html)
Inca odata amintesc ca toate cele 10"principii" merita atentia, cu mentiunea ca sunt sigur ca ai mai multe decat acestea 10.
Iar eu, in cei 29 de ani de existenta, am invatat ca niciun principiu nu este batut in cuie. Principiile ne ajuta, ne dau o cale si, personal, nu agreez oamenii fara principii… insa acestea sunt maleabile, modelandu-se in pas cu evolutia noastra, in functie de personalitatea noastra (in bine, sau in rau).
Si sa vezi ciudatenie! Abia acum observ ce carte citesti (me refer la cea mentionata pe blog) :)
Apropo, eu nu cred in coincidente.
Nimic nu e intamplator. Totul are un sens.
Atata vreme cat esti dispusa sa iti asumi si eventualele greseli, si sa platesti cu seninatate pentru ele, a zecea dintre poruncile tale mi se pare ca este cea mai importanta.
Placuta surpriza!
…pentru care am sa si multumesc!
@Claudiu: corect, "niciun principiu nu este batut in cuie", dar cum ceea ce este fundamental în om nu se va schimba niciodată, nici aceste principii nu cad la prima furtună :)
Și DA, nimic nu e întâmplător :)
@Virtualkid: atâta timp cât NU ești dispus ca om să îți asumi greșelile nu cred că poți vorbi despre "principii", eu mi le asum, nu știu dacă plătesc cu seninătate pentru ele, dar cu siguranță plătesc demn și chiar dacă nu ne dăm seama toți facem asta :D
Mulțumesc de apreciere.