Vreau să…


Vreau să fiu undeva întinsă la soare cu o carte în față.
Vreau să aud marea și nimic altceva, poate doar respirația mea liniștită.
Vreau să simt cum mi se prăjește pilea sub razele soarelui.
Vreau să râd cu gura până la urechi gândindu-mă la lucrurile care mă strează.
Vreau să mă prindă fără umbrelă o ploaie caldă de vară pe malul mării.
Vreau să privesc apusul fără regret și răsăritul fără teamă.
Vreau să alerg între doauă stânci aflate la mare depărare una de cealaltă.
Vreau să opresc cea mai frumoasă clipă numai pentru mine.
Vreau să mă trezesc pe un pat mare, alb, lângă o fereastră ce-mi arată în depărtare orizontul.
Vreau să cred că în dimineața aceea am să-l pot atinge.
Vreau să simt vântul călduț aducându-mi nisip în păr.
Vreau să beau un latte macchiato și să mănânc un cheesecake la o terasă pe plajă.
Vreau să-mi pictez starea asta pe pânza minții.
Vreau să o resuscitez de fiecare dată când dă să moară.
Vreau să o fac să respire prin toți porii.
Vreau să pierd vremea fără să mă gândesc la timpul care trece.
Vreau să câștig timpul pe care l-am pierdut.
Vreau să mă deblochez din carapacea timpului.
Vreau să pot urmării norii o zi întreagă.
Vreau să număr noaptea stelele, câte pot.
Vreau să-mi imaginez că ele strălucesc pentru mine.
Vreau să miros liliac până rămân fără aer.
Vreau să îmbrățișez un buchet mare de trandafiri pe care abia să-l pot cuprinde.
Vreau să-mi scufund fața în ei fără să-mi pese de spini.
Vreau să nu mai privesc “la” ci doar “în”.
Vreau să găsesc un sens în orice.
Vreau să urc cea mai mare culme.
Vreau să cred că acolo sus am lumea la picioarele mele.
Vreau să zbor.
Vreau să zbor chiar dacă nu am aripi.
Vreau să nu-mi doresc aripi.
Vreau să cred că poți să zbori și altfel.
Vreau să respir fără să sparg tăcerea.
Vreau sa nu existe tăcere prea lungă, nici respirație tăiată.
Vreau să-mi rumeg toate gândurile și să le dau curs.
Vreau să trăiesc viața nu să o îndur.
Vreau să trăiesc visul nu doar să visez trăierea.
Vreau să reacționez în primul moment.
Vreau să știu care ar fi primul moment.
Vreau să decupez tristețea și să bandajez fericirea.
Vreau să cred că fericirea nu e doar ipotetică.
Vreau să se știe ce gândesc și să nu fiu judecată pentru asta.
Vreau să nu-mi pese…de nimeni și de nimic.
Vreau să mă schimb în “asta” … dar nu o să pot. (Deși ar fi frumos.) happy

Sursa Pozei.

You may also like

3 comentarii

  1. Eh…mi-a zis cineva azi pe mess, ce-i drept că toți vrem ce am scris eu acolo…deci pare că nu-i ceva atât de siropos ci doar…REAL big grin

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.