Hei, hei, verde e iarba/ Soarele-i sus pe cer!/ Hei, hei, dusă e iarna/ Cu dinții ei de fier! :) Crezut-am asta în primul weekend din aprilie, când am fost atât de luată pe nepregătite de un weekend însorit și cald că m-am plimbat năucă o duminică întreagă pe la mine prin sat, fără țintă și cu mintea departe. Apoi am aflat că acel weekend avea să fie și cel mai frumos din toată luna aprilie, iar eu mă gândeam că n-are cum, doar vin Floriile și Paștele și mergem la Ineu și vaaaai cât de frumos o să fie în curte la soare…
Doar că prognozele s-au adeverit. Aveam zile din săptămână cu soare, zile în care termometrul urca până la 21 de grade chiar, apoi zile și mai ales weekenduri cu ploaie și 12 grade. Mda, chiar și de Paște… Dar asta știți deja! Ce poate nu știți e că iarna și-a reintrat în drepturi pentru jumătate de săptămână abia după Paște când într-o dimineață ne-am trezit cu o zăpadă de ianuarie sub ferestre și a fost o zi în care a nins tot timpul. M-a dat complet peste cap și recunosc că n-am văzut așa ceva în aprilie, în ultimii 30 de ani. Poate că o ninsoare scurtă într-o zi mai rece, denumită popular “zăpada mieilor”, să fi văzut la viața mea, dar chiar strat generos de zăpadă, aici în Transilvania, în luna aprilie n-am văzut niciodată. Știam că ne aflăm la poalele Apusenilor, dar parcă nici poalele astea n-au fost învățate cu așa vreme.
La nicio săptămână distanță, de exemplu ieri, am avut nu mai puțin de 26 de grade și lumea era deja în tricou. Inutil să vă spun că în weekend vor fi 14 grade și toată luna mai va fi așa de oscilantă în temperaturi. Dar, până ajungem să tragem linie sub luna mai, tragem sub aprilie și vă spun că deși atât de capricioasă în aspectul fizic, pentru mine a fost un fel de “mugur de fluier”. Am avut amândoi o zi liberă în mijlocul primei săptămâni, am luat prima masă la terasă, sâmbăta sau duminica dimineața am reînceput să ne uităm la serialul de călătorie a lui Rick Steves, să ne alimentăm cu acel dor de mare ce ne-a intrat în vene subit, în timp ce ne bucurăm de cele mai savuroase mic dejunuri ale săptămânii. Am avut parte de o săptămână de vacanță după Paște în care vremea fiind cum povesteam mai sus, ne-am odihnit cât să ne țină până la vară. Vară, care deși nu pare, am de multe ori sentimentul că este exact după colț…
(Mykonos, my brand new obsession)
P.S. Promit și articole mai consistente, așa cum ați fost obișnuiți pe Bialog. Poate că în aprilie n-am prea citit, n-am prea văzut filme și n-am prea dormit pe mine, dar am făcut curat în fotografii ca să pot pregăti articole noi: Sarajevo și Weekend medieval prin Transilvania (II) își așteaptă apariția pe blog. Puțină răbdare, dacă nu cer prea mult ;)
2 comentarii
A fost un soc:), mai ales cand vrei sa pleci la drum cu cauciucuri de vara:)), eu stau in Tulcea, Dobrogea:)!
Nu cred ca se astepta nimeni la asa vreme :O