One line a day (Dear Diary,…)

Încă mai consider că să începi un jurnal, e cool pe la 17 ani şi îi admir pe cei care pe la vârsta potrivită au considerat că e necesar să lase rânduri de drag şi dor între nişte pagini a căror valoare numai anii le-o vor da. Eu însă nu mă număr printre ei, deşi la 17 ani viaţa mea a fost atât de plină de drag şi dor încât simt că aş fi putut să scriu un jurnal cu adevărat bun, dar din lene sau nu ştiu exact de ce, nu am făcut-o. Am scris multe lucruri care mai apoi le-am ars, nu doream să rămână pentru totdeauna şi aşa, un jurnal al meu, nu s-a născut la vârsta la care ar fi trebuit să se nască.

Foto

Totuşi însă, la 22 de ani, simţind probabil că vin vremuri demne de amintit (sau simţind că anii cei mai buni sunt cei care or să vină, vorba celor de la Direcţia 5) am început într-o seară de vară să scriu nişte rânduri într-o agendă, acele rânduri s-au transformat în pagini, nu le-am mai aruncat în foc ci le-am păstrat în ceea ce urma să devină primul meu jurnal. La început, până a prins contur, am scris des, nu zilnic, doar des, apoi parcă din ce în ce mai rar, însă odată cu blogul, parcă am început să scriu şi mai rar… Cu toate astea am umplut peste 600 de pagini de jurnal. Normal, scriam cel mai cu patos când eram tristă, uneori mă irită acest aspect, căci dacă cineva care nu m-ar cunoaşte şi-ar băga nasul acolo ar exclama: “da nefericită a mai fost şi fata asta!”, ceea ce evident nu este relevant :) :)

Mă bucur însă că am prins în acele file şi perioade frumoase, momente extraordinare pe care zic eu că numai odată în viaţă le trăieşti şi chiar şi pentru atâta lucru, a meritat încercarea din acea seară de vară. De continuat evident voi continua, tocmai am mai terminat o agendă şi una frumoasă stă la rând, însă am mai descoperit o minunăţie de jurnal. Iniţial l-am văzut la Diana, apoi primind un voucher de la ea, mi l-am comandat şi eu de pe Book Depository. Este vorba despre un jurnal inedit, sub forma unei cărţi în care timp de 5 ani poţi scrie o singură frază pe zi… Mie acest jurnal îmi sună a provocare, căci ce ai scrie despre o zi din viaţa ta, într-o singură frază relevantă? Ce e şi mai interesant e că fiecare zi care pagina ei, adică de exemplu ziua de 6 martie are în jurnal o singură pagină, şi în decursul celor 5 ani, vei putea vedea ce ai făcut în 6 martie din fiecare an doar citind cu un rând mai sus… GENIAL!

Acest gen de jurnal nu înlocuieşte jurnalul clasic, dar poate fi un fel de frate mai mic al lui, e un jurnal mai accesibil care pune accentul pe fapte concrete, nu pe trăiri şi simţiri, este o zi într-o frază şi atât. Genul acesta de jurnal te disciplinează, te face să fii mai atent la ce ai făcut pe parcursul unei zile şi să scrii exact ceea ce este mai important, în acest fel rămânând cu amintirea cea mai cea, nu cu o înşiruire de impresii mai mult sau mai puţin fantasmagorice despre o anumită zi din viaţa ta. Îmi place enorm acest jurnal micuţ şi drăguţ şi sper să mă ţin de el fără a-l abandona de tot pe cel clasic.

E super şi de cadou acest jurnal, evident dacă ştii că persoana care îl primeşte este interesată de aşa ceva, e mişto şi ca dar de nuntă (contabilizarea primilor 5 ani de căsnicie), e interesant de ţinut dacă de exemplu te muţi pentru o perioadă de mai mulţi ani în altă parte (altă ţară), ar fi ideal de ţinut primii cinci ani din viaţa copilului tău de exemplu, e demenţial în orice combinaţie. Mie îmi place mult, e una dintre cele mai frumuşele achiziţii din ultima vreme ;)