Fiinţele umane seamănă frapant de mult cu automobilele lor. Unii au o viaţă fără opţiuni, care doar merge, nu prinde viteză prea mare, clachează şi are deseori nevoie de reparaţii; este o viaţă în partea de jos a gamei, puţin solidă, care nu-şi protejează ocupanţii în caz de accident. Alte vieţi au toate opţiunile posibile: banii, dragostea, frumuseţea, sănătatea, prietenia, succesul, precum airbag-ul, A.B.S.-ul, scaunele tapisate cu piele, servodirecţia, motorul cu 16 supape şi aerul condiţionat.
(Martin Page – M-am hotărât să devin prost) – o carte Ge-ni-a-lă :)
5 comentarii
Mi-a placut atat de tare cartea asta! Am citit-o o data in facultate si m-am distrat cum nu credeam ca te poate distra o carte (pentru mine, cartile erau lucru serios pana atunci :D), apoi am recitit-o la vreo doi ani distanta, cand a revazut-o pe masuta unui prieten care tocmai incepuse sa o citeasca si mi-a trezit astfel pofta de a o parcurge inca o data. Minunata!
http://monicaolteanu.blogspot.com/2010/10/m-am-hotarat-devin-prost.html
:P
Cartea asta mi s-a parut foarte tare! Un umor cinic si o poveste care chiar te tine prinsa.
Si mie mi-a placut cartea asta! Cand eram mica, mie mi se parea ca si casele semana cu proprietarii lor! La fel si cateii! :))))
Eu se pare am citit-o ceva mai târziu, dar mai bine decât niciodată :)