Veșnica poveste: ai un mobil de ceva vreme care; ori nu te mai mulțumește, ori vrei pur și simplu altă jucărie, ori este o necesitate și trebuie să-l schimbi. Știți, nu? Nu mai putem trăi fără telefoane mobile, este clar!
Eu pana acum, din 2000 de cand ai mei mi-au luat mobil (plecam intr-o excursie de cateva zile in Moldova și vaaiii… să mă poată suna să vadă dacă nu m-am prăpădit, mi-au luat un Nokia din ăla cât o cărămidă, cică era de fapt mobilul familiei), mi-am schimbat mobilul de 4 ori… de 4 ori in 11 ani, zic eu ca nu e mult, e chiar puțin.
Clau zice însă că de la acel Nokia 5110 (care a fost cel mai bun telefon ever) eu am facut numai alegeri proaste în ceea ce privește telefoanele. După ce am tras de Nokia ani buni, în facultate m-a lovit ideea de a-mi cumpăra un telefon cu clapeta și camera foto (de maxima fiță). Am strâns vreo 3 burse și banii primiți de ziua mea + Crăciun în 2005 și mi-am luat un Samsung scump ca naiba, dar exact așa cum mi-am dorit, deși nici până azi nu știu de ce mi l-am dorit atunci așa de tare. Cert este că am iubit acel tefelon și am trecut prin multe împreună :) l-am scăpat în apă, l-am uscat cu phoenul, l-am împrumutat cuiva și l-am primit înapoi stricat, am plans când I s-a stricat camera și nici măcar atunci când trebuia să-l încarc zilnic nu am renunțat la el.
De ziua mea în 2008 Clau nu a mai răbdat și mi-a făcut cadou un telefon nou numai să nu mai vadă Samsung-ul ăla prin preajmă. Așa a intrat în viața mea un Nokia Prism super mișto însă just a phone, căci ajunsesem la concluzia că nu mai am nevoie de altceva în plus la un telefon. La scurt timp însă, datorită unei fixații mai mult implementate din exterior decât deprinsă în timp și anume aceea de a-mi verifica mailul cu abenegație, s-a întrevăzut necesitatea unei opțiuni noi pe telefonul meu, internet unlimited. Cum Prism-ul nu suporta așa ceva (că era doar good looking nu și full options) m-am văzut nevoită să-mi schimb și telefonul pentru asta. Dar nu am vrut nici ceva de fițe (că mă lecuisem) și așa am ajuns la telefonul actual (care face un an în mai anul acesta) un SonyEricsson W205… dar, hmmm, de la început mi s-a spus că nu pot face mare lucru pe el, dar cum atunci când l-am luat doream doar să pot citit un mail “important” de pe el, am trecut cu vederea aspecte care acum mă deranjează… așa că mi-a dat prin cap că nu mi-ar strica un alt mobil (deși nu e nici momentul, nici necesitatea).
În concluzie: vreau alt mobil. Voi când v-ați schimbat ultima oară mobilul și ce ați ales?
8 comentarii
Eu am telefonul actual de 2 ani şi nici nu plănuiesc pe viitor să-l schimb. Am un Nokia 7610 Supernova, i-am schimbat feţele căci erau accidentate şi arată ca nou. Sunt tare mulţumită de el, pot intra şi pe net dar mă enervez că-s tastele prea mici, de asta nu-mi place nici să scriu mesaje(prefer să investesc să-mi iau un minilaptop decât un nou telefon).
P.S. taste mici în comparaţie cu un laptop, că-s mari comparativ cu alte telefoane.
Eu mi-am cumpărat un singur telefon, şi ăla pt că m-a rugat un prieten să-l cumpăr de la el, că stătea prost cu banii. Am avut aşa:
– siemens c35: supranumit şi căcatu’. L-am luat cu două pachete de ţigări, crezând că-i doar bateria defectă. Avea multe alte bube, prin urmare o zburat în pereţi şi pardoseli de nenumărate ori.
– nokia 5110: mi-o rămas mie când mama şi l-o schimbat pe al ei. Foarte bun telefonul ăsta. Şi acum regret că l-am pierdut.
– siemens A50: la schimb cu o bluză. şi p’ăsta l-am pierdut.
– siemens A55: primit cadou de la un unchi.
– nokia 9300: găsit în Craiova pe jos. Menţionez că i-am lăsat omului sim-ul cu toate numerele într-o benzinărie şi l-a recuperat.
– nokia 2600: găsit de mama la “aeroportul” din Arad. Din păcate, l-am pierdut la lucru în vara lui 2009 şi am revenit la cărămida 9300.
– samsung e250 şi cărămidoiul: când aveam 2 numere. Samsungul evident, primit de la altcineva care şi-a schimbat telefonul.
– Nokia N70: ăsta l-am cumpărat de la prietenul respectiv cu 1 milion. Deşi i-am zis că-i pot da împrumut baniii şi să mi-i returneze când i-o avea, a insistat să-l vândă. Nu era defect şi prin urmare, ăsta îl am şi acuma.
Vreau să-l schimb şi să-mi iau un telefon. Nu gizmo-uri, nu aifoane, nu aipeduri, nu aipickumă-sii. O să caut un 6310 clasic, nou. Şi presimt că o să-l folosesc 50 de ani de-acum încolo :D .
eu l-am schimbat ultima data acum 1 an si 8 luni.am luat un nokia pentru ca fusesem dezamagita de sony ericsson, iar experientele cu nokia din trecut fusesera ok.numai ca asta e fabricat in romanica si de la bun inceput bateria a tinut doar maxim 3 zile, in conditiile in modelele anterioare tineau si 7 zile daca nu le frecam prea tare.nu am avut niciodata telefoane prea scumpe, caci am considerat ca nu merita sa dai foarte multi bani pe ele ca sa iti realizezi scopul, acela de a vorbi la telefon.
as vrea sa-l schimb,dar momentan nu e o prioritate.
Eu in 8 ani am avut 3 telefoane ale mele, toate primite de la ai mei ca deh… eram la liceu si toata lumea avea. Primul a fost clasicul Siemens A50, al doilea a fost de super fita pe vremea lui – tot Siemens, dar am fost prima din clasa cu mobil cu camera :)))))))). Al treilea mi l-am luat ca si-a facut tata abonament, si eu m-am facut cu un telefon – un Nokia cu clapeta, pe ala chiar l-am iubit si inca ii simt lipsa, dar dupa o serie de scapari de la etaj + alte accidente a murit brusc. Si asa am ajuns la telefonul de acuma, primit de la prietenul meu (deja folosit :)))), care nu ma incanta, bateria nu ma tine, contactele le tin pe cartela, ca doar is patita :)) si sper sa imi pice si mie din cer alt telefon… dar atata timp cat ma descurc cu asta nu investesc banii in niciun telefon (asta-i unul din “domeniile” in care ma super zgarcesc – pe principiul ca nu vreau decat sa vorbesc la el).
Ahhhh, mi-am amintit, am mai avut un Nokia intermediar cumparat de mine, ceva foarte basic, dar praf, de la inceput nu ma auzea nimeni si nu l-am folosit deccat cateva luni ca tot timpul lucram si nu aveam timp sa merg sa il repar in garantie :))).
eu nu renunt la primul meu telefon nici acum
a da, si sunt fan nokia:)
Am un Nokia Express Music din octombrie 2009 cred. Mi l-au dat in locul celui de dinainte, Nokia Supernova care s-a stricat fix in ultima luna de garantie! Am avut un noroc chior! :))) Nu sunt genul care sa-si schimbe telefoanele prea des, le tin pana dau ortu’ popii, le cad butoanele, le moare bateria. Ca sa nu mai spun ca nici mare grija nu am de telefon, uit pe unde il pun, il trantesc, il mai ud putin… Ultima data l-am uitat in autocarul de Valcea. :)))) Noroc ca soferul a fost de treaba si mi l-a returnat (dupa o zi de cautari). :)))
Tot SonnyEricsson, nicio schimbare :)