Înapoi în oraș, plângând după vară

Nu mi-am revenit, doar am revenit.

Și ce să vezi?? Ploua, la ora 20 era deja întuneric și oarecum rece. Cum urăsc toamna, am urât evident și primii ei aburi care mi s-au arătat acum. M-am născut toamna și totuși nu mă pot împăca cu ea, parcă îmi spulberă toate visele și planurile, parcă alungă toate bucuriile vacanței și aduce numai griji și alte griji + toate nostalgiile de rigoare. Offf…acum nu mai am niciun chef să vorbesc de vacanță…chiar dacă pentru unii ea abia acum începe. Norocoșii :D

2 comentarii

  1. Vaaaai, eu abia astept sa vina toamna… lumina aia…si temperaturile… cred ca sunt printre putinele balante care chiar iubesc toamna… :(

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.