Înapoi în oraș, plângând după vară

Nu mi-am revenit, doar am revenit.

Și ce să vezi?? Ploua, la ora 20 era deja întuneric și oarecum rece. Cum urăsc toamna, am urât evident și primii ei aburi care mi s-au arătat acum. M-am născut toamna și totuși nu mă pot împăca cu ea, parcă îmi spulberă toate visele și planurile, parcă alungă toate bucuriile vacanței și aduce numai griji și alte griji + toate nostalgiile de rigoare. Offf…acum nu mai am niciun chef să vorbesc de vacanță…chiar dacă pentru unii ea abia acum începe. Norocoșii big grin

You may also like

2 comentarii

  1. Vaaaai, eu abia astept sa vina toamna… lumina aia…si temperaturile… cred ca sunt printre putinele balante care chiar iubesc toamna… sad

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.