Sensul vieții

Am vrea să avem importanță pentru noi “din exterior”. Dacă viețile nostre considerate în ansamblu, par fără rost, atunci o părticică din noi e nemulțumită – aceea care veșnic se uită peste umăr să vadă ce facem. Multe eforturi omenești, în special cele puse în slujba marilor ambiții mai degrabă decât în slujba confortului și supraviețuirii, se hrănesc cel puțin în parte, dintr-un sentiment al importanței, sentimentul că ceea ce faci nu este important doar pentru tine, ci e important într-un sens mai larg: important, punct. Dacă am fi nevoiți să renunțăm la el, s-ar putea să ne trezim că ne piere tot elanul.

Dacă viața nu este ceva real și serios, dacă la capătul ei nu ne așteaptă decât mormântul, poate că e ridicol să ne luăm în serios prea tare. Pe de altă parte, dacă nu putem trăi fără a ne lua în serios, poate ar trebui să ne obișnuim cu gândul că suntem ridicoli. Poate că viața nu e numai lipsită de sens ci și absurdă.

(din Thomas Nagel – Oare ce înseamnă toate astea? – o scurtă introducere în filosofie)

Îți vei pune câteva întrebări după ce o vei citi, garantat!

You may also like

2 comentarii

  1. eu am citit o acum cateva luni, cred si da, a ramas in mine. A fost o perioada cand ma gandeam la teoriile expuse de autor!
    Cred ca dincolo de toate sa ne gandim la prezent…sa nu ne pierdem!

Dă-i un răspuns lui Bianca Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.