UNESCO cât vezi cu ochii: Biertan, Saschiz & Valea Viilor

România are părțile ei atât de frumoase, că uneori mă întreb ce caut prin părți oleacă mai străine și mai îndepărtate. Uneori. De exemplu atunci când ajung pe la Cetățile și Bisericile fortificate din Transilvania și nu doar la cele din patrimoniul UNESCO, dar mai ales atunci. Nu știu dacă am mai dezvoltat o pasiune de felul acesta pentru ceva din România, dar pentru aceste Biserici ce-și întind spre cer turlele medievale ca într-o rugăciune peste veacuri am regăsit ceva ce de fiecare dată mă surprinde plăcut. Și dacă în această săptămână a părut că toamna s-a reîntors (cel puțin din punct de vedere al soarelui, ceții și al virușilor), am găsit propice să povestesc despre ultimul nostru weekend de toamnă petrecut pe coclauri… Dar hei, urmează și un weekend prelungit, ce ziceți de un weekend break în România, că tot e ziua ei? winking

dscf5320

Citește mai mult

Câteva locuri din și de pe lângă Cluj, pe care să le vezi toamna

Nu știu exact ce s-a întâmplat anul acesta, dar am văzut toamna cu alți ochi happy Nu e ca și cum nu știam ce culori faine aduce în peisaj, dar așa un dor de vară mă usca de fiecare dată prin septembrie, că nu puține au fost momentele mai apoi, în care am spus că nu-mi place toamna. Anul acesta, deși am avut o toamnă destul de plină, poate mult mai plină ca altădată, mi-am dat ocazia să-mi ridic privirea din gândurile de moment spre „tablourile” de afară… Și în ultimele două/trei weekend-uri fără ploaie, am pornit cu aparatul pe umăr printre frunze, culori ruginii și aurii, cafele și merdenele, să las toamna de anul acesta să-mi curgă prin vene…

dscf5568

Citește mai mult

Weekend medieval (I): doamna toamna la Sighișoara

Din seria, „Bia, tu ce ai vrea de ziua ta?” – întrebare, desigur, retorică, m-am trezit cu o rezervare la Sighișoara în jurul zilei de 20 octombrie. A fost foarte spontană treaba, căci inițial am crezut că vine mama la noi și o luăm spre Poiana Brașov, unde ea n-a mai fost din luna ei de miere, dar e vorba de mama și orice plan de a pleca cu ea undeva e sortit eșecului imediat după ce ia naștere. Sigur o să citească, o să strâmbe din nas, o să râdă, dar ăsta mi-e familionul, c’est vrai maman? laughing În fine, am trecut peste asta și am cotit spre Sighi, o iubire veche de-a noastră ce nu se uită cu una cu două. Și nici n-am avea cum, credem amândoi că e unul din cele mai frumoase, romantice și autentice locuri din România…

sighi1

Citește mai mult

O nouă toamnă și a noua toamnă la Cluj

Nu a fost și nu este o toamnă tipică nici măcar dacă vorbim de vreme, ce să mai amintesc de vremuri!? Din păcate este și o toamnă foarte tristă la nivel #colectiv. Nu cred că-mi amintesc una la fel în România ultimilor 25 de ani. Dar nu pot să vorbesc despre asta. Nu pot, nu cred ca sunt în măsură să o fac, deși toată lumea pare că o face. toamna 2

Citește mai mult

Poveste de weekend: să pleci nicăieri și să ajungi undeva frumos

True story: am avut o săptămâna întunecată, nu doar la propriu, așa că nu m-am descurajat când am văzut că sâmbătă nu vrea să se arate soarele. Sigur, preferam să fie, dar la fel de tare preferam să ies din casă cam pe orice vreme, să văd culori de toamnă și să respir aer puțin mai rarefiat. „Unde mergem?” mă întreabă. „Nu știu, zic eu, dar tre’ să mergem!”

DSCF0453

Citește mai mult

Cum a fost cel mai recent 20 octombrie

Deja de câteva zile, a zburat acel zero de lângă 3 și am început din nou numărătoarea până la final de decadă. An de an îmi place să mă joc de-a „20 octombrie pe 20 octombrie” cu propria memorie, răscolind albume și retrăind întâmplări. Dar pur și simplu, de data asta n-am simțit nevoia. Și chiar dacă aș fi simțit nevoia, cred că n-aș fi găsit forma corectă de a savura jocul…

tumblr_m49fbby6zy1rpb392o1_500

Citește mai mult

Emoție de toamnă sau cum să ne ocupăm și de suflet

Mereu mă lovește în octombrie pe la început, asta dacă nu mă ia încă din septembrie, dar deja cred că și voi v-ați obișnuit. Trec foarte ușor de la „nu-mi place și pace!”, la „dar stai că totuși îmi place”, de la „ah, fir-ar să fie uite ce vreme!”, la „dar stai puțin că urmează ziua mea” și tot așa. Mă montez și remontez și iată „o altă toamnă trece”… știți poezia?

toamna 2015

Citește mai mult