Călătorie până la capătul verii în 13 imagini care n-au mai ajuns pe Instagram

Spunem că 1 septembrie e prima zi de toamnă, la fel cum prima zi vară o considerăm a fi 1 iunie, deși astronomic știm bine că nu e deloc așa, iar în ultimii ani, sezoanele s-au încăpățânat să ne demonstreze că nu mai funcționează așa cum eram obișnuiți. Și totuși, este final de vară, o simțim în soare, în umbră, în frunze, în culori și-n mirosuri, independent de câte grade arată termometrele sau cât de ploioase sunt unele zile (greu să le bată pe cele de iulie anul acesta, oricum). E final de vară, cu toate că multă lume este încă în concediu și se bucură de mare și soare, iar pentru mulți vacanța va începe abia în extrasezon, după 15 septembrie când locurile devin cu mult mai aerisite și temperaturile mai mult decât potolite. E final de vară și niciun elev nu este încă pregătit să se întoarcă la școală, iar fiecare din noi tragem de zile să ne pară în continuare luuungi și colorate. Vara 2018 și-a trăit povestea și îmi pare oarecum rău că n-am apucat să povestesc decât foarte, foarte puține despre ea, însă practic doar am pocnit din degete și iunie, iulie și august au dispărut ca și cum aș fi suflat o păpădie în vânt.

Citește mai mult

Creta: Rethymno, dragoste de la prima la ultima vedere

De la început cred că trebuie să știți că acest articol va avea mai multe imagini decât cuvinte, căci oricât am încercat să mi le găsesc, cuvintele sunt destul de sărace ca să pot descrie cât de tare mi-a plăcut acest oraș cretan, cu aproximativ 40.000 de locuitori, plin de farmec și de un trecut legendar. Spre rușinea mea nu știam despre el mai nimic până să ne răsară în cale în planul nostru de a merge anul acesta la mare în Grecia, dar acum simt că îl cunosc așa de bine că nici nu-mi imaginez să nu mai ajung aici, să recreez poza cu Albert din port, la apus, peste câțiva ani când va putea înțelege pe deplin povestea primei lui vacanțe. Ei, poate și din acest motiv mi-e așa de drag orașul acesta micuț, cu plaje scăldate de mare foarte albastră și încins de un soare mereu strălucitor, pe cerul fără nori al Cretei.

Citește mai mult

Creta: câteva detalii logistice și recomandări utile

Înainte să mai povestesc despre ce am mai văzut și făcut prin Creta cea minunată și însorită, am alcătuit un articol care să răspundă câtorva întrebări frecvente referitoare la vacanța în Grecia (care vacanță, fie vorba între noi, îmi pare că s-a petrecut cu multă vreme în urmă, la ce ritm și ce ploi ne-au lovit imediat după ea). Mulți ne-au întrebat de unde am apucat planul vacanței având în vedere că urma să fie prima cu Albert și urma să fie oarecum în extrasezon, ceea ce noi nu mai gustasem. Și recunosc că nu a fost chiar floare la ureche din niciun punct de vedere, iar faptul că noi, mulți/prea mulți ani, am mers în vacanța mare tot în „sfânta” lună august nu ne-a ajutat prea tare la „făcut temele de acasă”. Dar i-am dat de capăt într-un final și zicem noi că a ieșit destul de bine. Nu perfect, nu pe placul oricui, cu o grămadă de elemente noi și alegeri foarte personale, dar n-am avut pretenții și după cum am menționat în articolul trecut n-am avut nici măcar așteptări happy

Citește mai mult

Creta: cum vedem insula și 10 lucruri pe care am reușit să le facem

Cu Grecia aveam o relație cumva de evitare conjuncturală. Mi se părea departe cu mașina, sau cel puțin drumul spre Corfu, din urmă cu 8 ani, această senzație mi-a lăsat-o, așa că am găsit alte destinații mai apropiate de care m-am îndrăgostit iremediabil, accesibile la orice oră și în orice anotimp. După Corfu n-am mai fost în Grecia, habar n-am cum or fi vacanțele la Paralia sau Halkidiki, dar știu că românii le laudă și la 20 de ani după ce le-au descoperit. În plus, cum am spus și cu altă ocazie, vacanța la mare nu era ceva obligatoriu pentru noi an de an. Ne place să batem străzi din sate și orașe mai mult decât să ne prăjim pe plajă, însă s-a întâmplat ca în sarcină ceva să-mi intre iremediabil la suflet: APA! Nu știu nici până azi care a fost nebunia cu apa, dar am visat la mare, nisip și bălăceală cum n-am mai făcut-o în toată viața mea de până acum. A fost, așadar, firesc să ne plănuim cât mai curând o vacanță la mare în formula extinsă. Nu aveam o fixație să fie în Grecia, dar cum sunt sigură că ajungem exact acolo unde trebuie să ajungem, lucrurile s-au legat astfel încât să ajungem în Creta. Citește mai mult

Throwback Thursday: Kerkyra, minunata capitală a insulei Corfu

Sunt o grămadă de ani de când am ajuns în insula grecească Corfu, undeva în largul Mării Ionice, la nici 4 km de coastele Albaniei. Este un loc superb și nu cred că ai putea să fii nemulțumit de ce oferă insula nici dacă ajungi aici cu pretențiile până la cer. Anii care s-au scurs de atunci mi-au adus în prim plan o mulțime de alte destinații care mi-au furat inima, dar recunosc că mai ales anul trecut când mă gândeam la mare (și Doamne, ce des mă mai gândeam!) mă întorceam cu gândul în Corfu cu nostalgie și cu regretul că nu am mai acordat de atunci și alte șanse Greciei. Corfu a rămas așa, o foarte mică bucățică pe care am gustat-o din enormul tort cu iz turistic ce-l oferă Grecia oricui are chef de gustul unei mări albastre. Și pentru că, de obicei prin această perioadă din an, pe blog, unul din cele mai citite articole este acesta, am vrut/n-am vrut, Grecia mi-a revenit în atenție. Am răsfoit toate articole despre acestă destinație (că nu-s multe) și mi-am dat seama că nu l-am scris chiar pe cel care poate ar fi meritat cel mai mult…

Citește mai mult

Cele mai frumoase 15 străduțe pe care le-am văzut în Europa

Cred că mi-am propus un articol de acest gen cam de două luni și mereu pe când să-i fac loc în program intervenea câte ceva. Dar weekend-ul trecut am lucrat la el și în seara asta vă pot prezenta o variantă finală a ceea ce am vrut să fie un Top 15 al celor mai drăguțe străduțe, pe care am apucat să le văd până acum prin Europa noastră frumoasă…

1

Citește mai mult

Corfu: 11 locuri de neratat pe cea mai verde insulă grecească

url-7Mi se pare incredibil cum s-a dus toată zăpada de ieri… azi noapte a mai căzut una, dar poate să mai tot ningă, e prea călduț ca pătura de omăt să mai reziste… Putem pleca cu gândul către mare, așa cum vă spuneam, mai ales că aveam în plan articolul despre Grecia. Dacă ar fi să merg anul acesta în Grecia (ceea ce nu cred că se va întâmpla) aș alege fără să clipesc din nou Corfu, deși îmi face cu ochiul și Lefkada cea exotică.

Pănă la acea vacanță însă, eu o țin cu ce știu: CORFU pe care l-am văzut deja. Vizitată în august 2010, această insulă grecească este primul și singurul meu contact cu Grecia. Am reușit să vedem destul de multe stațiuni, ne-am plimbat mulți km pe insulă și am făcut plajă în fiecare zi în altă parte. Mai mult, am fost setați pe ideea de descoperire decât pe cea de relaxare, dar pot spune că dacă aș merge la fel m-aș seta, pentru că e mare păcat că treci prin Corfu și să vezi doar apa dintr-o anumită stațiune… Acum de câte ori mă gândesc la Corfu mă încearcă nostalgii extreme: a fost ATÂT de frumos!!! Citește mai mult