Drumul cel mai scurt… prin munți, prin iarnă, spre casă

Și am ajuns acasă! Am ajuns ieri, după două săptămâni de vacanță de iarnă și de sărbătoare! Când am plecat de la Ineu ningea, vă rog să mă credeți, ca în povești. În iarna lui 2010 a mai nins așa la Ineu și de atunci îmi amintesc că datează și ultima iarnă adevărată de prin zonă. Dar pe când iarna se instala pe uliță la noi, am luat-o frumos 250 de km mai la… munte.

IMG_0390

Și cum ar zice unii, am început anul bine. Șoselele au fost curățate responsabil, iar noi parcă am ajuns acasă mai repede ca niciodată. Între timp am parcurs drumul cunoscut și drept spre Cluj, acel drum, care atunci când sunt prea obosită mi se pare plictisitor și… de rutină, iar atunci când dorul de casă e mistuitor (de oricare din ele) îl aleg fără să clipesc, pentru că îl știu și cu ochii închiși.

IMG_0396

Pentru cineva care nu este familiarizat cu el, sau îl face pentru prima dată, va reprezenta o călătorie frumoasă și interesantă. Drumul este pitoresc și șerpuiește îndrăzneț prin Apuseni, acolo unde își fac ei intrarea în Ardeal. Practic, pitorescul va fi remarcat în preajma localităților Bucea și Negreni, unde serpentinele pur și simplu te amețesc, însă nu o să-ți displacă nici porțiunea de la Izvorul Crișului, unde vrei nu vrei, meșterii populari te introduc, de pe marginea drumului, în atmosfera locului, prin tarabele cu produse tradiționale ori vioiciunea și bunătatea omului de la țară.

IMG_0394

Să nu mai pomenesc de Ciucea, unde este obligatorie o oprire la Mausoleul Iubirii, la Casa Memorială Octavian Goga. L-am revăzut în urmă cu aproape trei ani în finalul unei alte ierni superbe și l-aș revedea oricând… Iarna, drumul are un farmec sporit, zăpada îl face parte dintr-un plan măreț, iar în zare pare că nu vezi creste mediocre ci munții cu vârfuri albe ce par desprinși din vederi. Norii diafani ori ceața fotogenică te fac să crezi că te îndrepți spre o stațiune renumită prin Austria. Dar suficient, știți și voi ce frumoasă poate fi Transilvania în orice sezon.

IMG_0397

Pe cuvânt de onoare dacă am simțit cele patru ore de drum. Cu mult mai tare m-a bulversat frigul de la Cluj și temperatura din apartament, care nici după 24 ore nu a ajuns în parametri normali, dar asta e altă poveste happy Măcar ne-am trezit fresh încă de la 7 și n-am mai avut chef de nicio leneveală, am fost în picioare aproape instant. Semne bune anul are! winking

IMG_0401

7 comentarii pentru “Drumul cel mai scurt… prin munți, prin iarnă, spre casă

  1. Ce sunt 4 ore pentru asa peisaje! Sublim, este acea senzatie de regasire, ma face sa ma intorc la copilarie, cand faceam felicitari cu globuri sfaramate, frumos!

  2. Ma bucur ca am avut in sfarsit sarbatori complete, cu multa zapada si nu ca in anii precedenti, cand zapada se instala abia din Ianuarie. Acum eu insa, daca tot m-am bucurat de zapada, astept cu drag primavara laughing

  3. Nu imi place iarna, dar trebuie sa recunosc ca da nastere unor peisaje superbe. E obositor sa calatoresti iarna, iar frigul poate fi neiertator, dar cred ca se merita.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*


Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.