Urcând Dealul Feleacului, pe jos, pe gânduri

Atât am dat din gură că nu avem toamnă frumoasă și caldă, că s-a săturat și ea, toamna, de cât m-am plâns :) Și de mai bine de o săptămână are o grijă aproape idilică să-mi arate cât de frumoasă poate fi… dacă vrea. Sâmbătă m-a pus la punct…

DSCF6269

Dealul Feleacului este celebrul deal de lângă Cluj, de unde se obțin cele mai frumoase panorame asupra “capitalei” Transilvaniei, pe raza comunei Feleacu, la 15 minute cu mașina de centrul orașului. Pentru sâmbătă, teoretic nu aveam plan, practic am vrut să merg la o prietenă ce locuiește în cealaltă parte de Cluj și să ne plimbăm și prin pădurile din zona ei, că eu una sunt deja prea sătulă de pădurile frumoase de la Florești. Doar că socoteală de acasă, s-a transformat în următoarea poveste.

DSCF6265

Din Borhanci de la prietena mea, ne-am hotărât să mergem 5-6 minute cu mașina până la una din cele mai mari livezi din Ardeal (încă nu știu exact a cui e și cum de lumea se poate plimba la liber prin ea), să coborâm puțin acolo să facem câteva poze și eventual să stăm la soare (era foarte cald, am fost la mânecă scurtă) și de acolo să mergem tot cu mașina până în Feleacu, să vedem biserica ortodoxă ctitorită de Ștefan Cel Mare pe vremea când, știți voi, trăgea el cu arcul și unde ajungea săgeata acolo se ridica o Biserică sau o Mănăstire, după caz și importanța momentului ori a bătăliei câștigate :)

DSCF6210

Ajungem în livadă și în două minute decretăm că TREBUIE să ajungem aici în primăvară când toți pomii vor fi înfloriți și cel mai probabil locul arată ca un fel de Rai al celor care adoră primăvara și apropierea sezonului cald. Din “floare în floare”, ca niște albinuțe, ajungem să străbatem o bună parte de livadă, cu aparatele foto clickăind la fiecare măceș și fiecare frunză mai ruginită. Nici nu ne-am dat seama cât ne-am îndepărtat de mașină și cum de am ajuns la baza Dealului Feleacului pe jos, așa din vorbă în vorbă și din gând în gând…

DSCF6232

Ș-apoi dacă tot am ajuns acolo ne-am gândit: “ce-ar fi să urcăm pe jos până în Feleacu?” Deja se vedea pensiunea Teleschi și intuiam unde este pârtia, deși eu nu mai fusesem nici iarna pe acolo. Nu părea aproape nici dacă făceam poza cu zoom, daaar… na, hai să vedem cât putem urca și unde putem ajunge. Apoi ne întoarcem. Oook, între timp am crezut că am reușit să fac ceva și cu aparatul foto, că nu mai puteam vedea pozele pe care le făceam (dar a fost alarmă falsă, apăsasem eu ceva aiurea pe acolo, dar asta am descoperit abia după ce am ajuns acasă, deci aseară, deci făcui mai puține poze, oricum de-un album). Am urcat foarte mult și ceea ce e interesant a fost că am pierdut de tot noțiunea timpului, asă că nu mică ne-a fost mirarea când am ajuns la pârtia de schi ca vântul și ca gândul.

DSCF6270

Sesiunea de stat la soare s-a desfășurat, deci, aici în mijlocul pârtiei, ceea ce nu faci prea des, așa că m-am bucurat de baia de soare și de priveliștea nemaipomenită spre orașul ăsta fabulos, pe numele lui Cluuuj. În stânga pârtiei se întinde satul Feleacu, în care am urcat, dar unde n-am mai căutat Biserica, lăsând-o pe altă dată, pe când o să opresc să fac câteva poze și din celebrul punct de belvedere de pe șoseaua Cluj-Turda, ce străbate acest sat, care cu ușurință poate fi denumit un fel de Fiesole de România, dar despre el, într-un episod următor ;)

DSCF6229

Mi s-a confirmat pentru a nu știu câta oară, că de multe ori fără plan faci lucruri mari și te poți bucura de ele la maxim. Am râs mult, nesperat, ne-am gândit la prieteni, i-am tot pomenit și deși am fost doar noi două, parcă n-am fost doar noi două, așa am simțit… și eu tare mă bazez pe ce simt, se știe ;)

20 comentarii

  1. maneca scurta?! eu tocmai mi am luat una bucata haina iarna. si am de gand s o port. acum. mai ales ca s a cam racit de vreo 2 zile, isi face de cap furtuna aia pe mare si a trimis si la Londra niste ploaie si vant

    1. Apăi și eu am fost șocată, că la final de septembrie aveam maxim 8 grade și am răcit și eu de mama focului, dar de ceva vreme naiba știe ce s-a întâmplat? E cald, pe bune, dimineți reci, dar la prânz îți vine să stai la soare și eu mor de ciudă când nu pot ieși :)) M-am revanșat ieri :P

  2. Super faina plimbarea asta….numai si privind pozele tale minunate si simtea mirosul pamantului reavan si al aerului …Sa iti fie de bine! Inseamna ca ai incarcat bateriile! ;)

  3. Livada ar trebui sa fie a fostilor proprietari dar cum Primaria incet probabil prin 2020, desi au trecut mai bine de 20 de ani de la aparitia primei legi a fondului funciar.
    Ma bucur ca ti-a placut in livada, eu am batut-o de zeci de ori la pas dar in interes de serviciu :(

      1. scuze.acum am vazut ca am gresit, am vrut sa scriu “dar cum Primaria se misca incet”.
        perioada cea mai favorabila cred ca este inceputul lui mai. o sa te tin eu la curent ca mai am mult de lucru in livada, asta daca nu se schimba ceva pana atunci :*

  4. Ce dragut ca la voi este cald! Vreme numai buna pentru astfel de plimbari….
    Faine pozele! Toamna se vede frumos de pe Dealul Feleacului.
    Si ai dreptate in incheiere,lucrurile mari si frumoase se intampla adesea fara sa le planuiesti prea mult ;)!
    O saptamana insorita iti doresc draga Bia, si afara si in suflet ;)! :*

  5. Nu am urcat niciodata Feleacul pe jos.
    Desi intr-o vara am avut 3 prieteni care au mers din Turda la Cluj pe jos! au facut vreo 8 ore, rezonabil zic eu :)
    Foarte frumoase pozele, mai ales cea cu panorama Clujului! Acum vreo 2 saptamani era superb coloritul de toamna.Trec dealul in fiecare saptamana cand merg la mama :)

    1. Da, începe să se ducă tabloul perfect de toamnă, am observat în Florești că deja nu prea mai este auriu și ruginiu :(

  6. Frumos articol. Grozave fotografii. Mi-au indus o stare nostalgico-euforica. Mi-am amintit de dealurile copilariei mele. Si la Constanta e cald si soare. O toamna frumoasa va doresc tuturor!

Dă-i un răspuns lui Andreea D. Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.