Bialog Cafe: povești, idei și oferte de vacanță

Mi-e frig și vreau canicula înapoi :)) Răsalaltăieri am băut două frappeuri cu gheață, alaltăieri m-a durut gâtul, ieri deja am trecut la cappuccino fierbinte, ca iarna :) Sunt puțin zgribulită și Doamne cum mă mai alină pozele voastre de la mare cu care ați umplut facebook-ul… În altă oridune de idei azi m-aș ghemui cu o carte în brațe, sub o pătură chiar dacă luni e deja 1 iulie. Până una/altă, aseară m-am ghemuit în brațe cu niște articole extraordinare despre locuri minunate, mi-am făcut un ceai și unele din aceste articole le-am ilustrat cu oferte de vacanță de la Tamicris Tours.

coffee-morning-mocha

Citește mai departe

Iunia: omul, cartea și întâlnirea

Final de mai. O ploaie măruntă și sâcâitoare cădea la Cluj, iar eu eram fericită. Îmi ieșea planul cu Italia și urma să plec a doua zi. Cum zice mami, era genul acela de fericire “de puteai prinde iepuri cu mine” :) Asta o fi altă expresie de la Ineu :) În seara de dinaintea plecării, Iunia își lansa cartea Prin lume, spre mine, la Cluj. O știam pe Iunia inițial de pe blogul ei și apoi i-am luat un intreviu pentru Plimbarici.ro. Am vrut cartea, dar mai mult decât atât am vrut să o întâlnesc pe ea.

DSCF1565

Citește mai departe

Turcia, dincolo de All Inclusive

Azi dimineață la 7 eram în Aeroportul Internațional Cluj-Napoca. Nu, n-am plecat niciunde, nu eu ca să spun așa, dar a fost suficient să ajung acolo, să arunc un ochi (ăla deschis bine la ora aia) pe tabela de plecări, ca să-mi alimentez visele de zbor. Printre Taroame și Wizz-uri, evident, văd multe chartere spre Grecia și FOARTE multe spre Turcia. Nu aveai cum să le ratezi, semn că românii merg în Turcia, vacanțele la turci nu sunt nici pe departe “depășite”. Ok, îmi spun: și eu cum de nu am ajuns până acum?

11

Citește mai departe

Kazahstan, o poveste scurtă dintr-o țară mare

La exact o lună de când râdeam pe aeroport de faptul că pleca în Kazahstan (căci ceva mai exotic de atât nu ni s-a părut decât atunci când a plecat Chandler în Yemen), l-am lăsat pe Clau azi în elementul lui și astfel mi-a predat articolul despre vizita sa în țara din inima Asiei. Mi-a promis o poveste despre experiența kazahă încâ de când a aflat că pleacă, iar apoi i-am făcut promisiunea publică în acest articol, așa că trebuia să se țină de cuvânt, nu mai avea scăpare. Nu știu dacă o să vă doriți să ajungeți în Kazahstan după ce citiți acest articol, dar zic eu că e bine să știi că există și locuri despre care nici turiștii și nici “călătorii de meserie” nu spun mare lucru, eu una mă bucur enorm să citesc despre părți mai puțin populare de lume, locuri în care poate nu o să ajung niciodată altfel decât prin experiențele împărtășite ale altora.

970808_485864028166628_396098765_n

Citește mai departe

The butterfly effect

Sau pasiunea mea de a “alerga” fluturii ca să-i pozez. De fapt mă aleargă ei pe mine de nu mă văd. NU știu cum a început, cred că undeva în subconștient sunt atrasă de faptul că fluturii sunt niște zburătoare atât de frumoase (micuțe, colorate, fragile) care până nu de mult au fost niște târâtoare oribile (mă mănâncă pielea numai când le văd, îmi amintesc că tati făcea o alergie imposibilă la omizi, a rămas de atunci zicala lui “să nu-i dorești cuiva un rău mai mare, decât să-l mănânce pielea” :)) )

DSCF2754

Citește mai departe

Cum să “suporți” mai ușor vara în oraș (Mic tratat de trai canicular/urban)

Nu știu dacă o fi la fel și vara 2013, dar pot spune că pentru mine, vara 2012 a însemnat “vara în oraș” (minus 2 săptămâni superbe la Ineu), unde orașul a fost Clujul, iar temperaturile au bătut niște coduri roșii. De o săptămână recordul stă să cadă, dar mie îmi place vara, recunosc cu mâna pe/la inimă. Iunie, Iulie, August, Septembrie mă fac să mă simt în elementul meu și la 40 de grade. Totuși însă, să petreci cele mai călduroase luni ale anului printre betoane și asfalt incins nu e deloc o treabă ușoară. Aș zice că mai ales pentru cei care și-au dus copilăria și adolescența la curte, la grădină, pe malul unei ape etc, deși este evident că nu e tocmai facil nici pentru cei născuți între aceste betoane de care vorbesc. Așa că, însuflețită de cele 32 de grade de azi, m-am gândit puțin la ce putem face în oraș atunci când “curg apele pe noi” și suntem “leșinați” în orice moment al zilei:

DSCF2703

Citește mai departe