1 decembrie la Alba Iulia

Bat clopote cântând reîntregirea/ Și sufletul ia foc în clopotari/ Întâi decembrie ne e unirea/ Și strălucirea României Mari/ Mihai Viteazul intră-n catedrală/ Și are harta Daciei în mâini/ Într-insul Burebista se răscoală/ Și-apoi pe vatra lui se nasc români.

Cât flamura ros-galbenă-albastră/ Ne este prag și steag și ideal/ Veniți români, veniți la Mecca noastră/ Veniți la Alba Iulia-n Ardeal…

(Clopotul reîntregirii – Adrian Păunescu)

Am vrut de când mă știu să ajung odată la Alba Iulia de 1 decembrie, dar ca de obicei, n-am făcut nimic palpabil în direcția asta ani de zile. De la Cluj la Alba faci 90 de minute cu mașina, și da, evident că am trecut prin Alba de zeci de ori mergând în… altă parte. Nici anul acesta nu a fost în plan și cel mai probabil nu am fi mers dacă nu ar fi insistat Clau (mă rog, nu a trebuit să insiste prea mult, vă dați seama) :)

Sâmbătă ne-am trezit fără ceas și afară ploua infernal, totuși pe așa o vreme nu-ți vine să te pui pe drum, dar am zis: dacă nu ninge, MERGEM… dacă ningea era mai nasol că nu am pus cauciucurile de iarnă încă. Și am mers și totul a fost roz, deși gri, până când am căutat peste 30 de minute un loc de parcare în Alba Iulia. Era PLIN, cum ar fi fost, Doamne iartă-mă, dacă era soare și frumos nu pot să vă spun și nici să-mi imaginez, dar când e să ai noroc la parcare, ai chiar și după jumătate de ceas, astfel nu-mi explic cum de am reușit să găsesc ceva, strâmt, ce-i drept, la 2 minute de Poarta nr.1 de intrare în Cetate.

La Alba ne-am întâlnit cu Mirela și Romulus, nu întâmplător, programat ca să zic așa… Am petrecut o zi deosebită împreună și le mulțumesc pe această cale. De asemenea mulțumiri Luizei că a făcut posibilă întâlnirea… Ei nu erau la prima vizită la Alba, așa că am aflat de la ei multe lucuri și povești pe care nu le știam și fără de care poate ratam obiective și momente importante. Inutil să vă spun că am mers fără nicio căutare prealabilă pe Google, iar ghidul NG despre România conține o singură pagină despre Alba Iulia și aia cu câteva imagini.

Ce am văzut și am fost impresionați:

Catedrala Reîntregirii Neamului –  este superbă și de neratat. Tot complexul format din Catedrală, clopotniță și clădirile aferente ce o împrejmuiesc este de o inestimabilă valoare. A fost construită între anii 1921-1922, în stil neo-românesc. Aici au fost încoronați Regele Ferdinand și Regina Maria la 15 octombrie 1922, motiv pentru care acest monument istoric mai este cunoscut ca și Catedrala Încoronării.

Catedrala romano-catolică Sf. Mihail unde este înmormântat Iancu de Hunedoara și fiul său, are o fațadă cenușie ce atrage prin solemnitate și tragism și se spune că este cel mai valoros monument romanic din Transilvania. De asemenea este cea mai lungă și mai veche catedrală din România. Are aceiași vârstă cu catedrala Notre Dame din Paris :) În spatele acestei catedrale se află statuia lui Mihai Viteazul, locul paradelor și al depunerilor de coroane.

Sala Unirii este un loc de o importanță covârșitoare în toată istoria neamlui nostru, iar de 1 decembrie au fost expuse aici documentele Marii Uniri, este un loc care nu are cum să nu impresioneze, iar organizatorii chiar s-au străduit ca lumea să înțeleagă adevărata semnificație a locului.

Piața Cetății – locul în care au avut loc concertele de 1 decembrie, concerte pe care vă sfătuiesc să nu le ratați dacă ajungeți aici tocmai de Ziua Națională. Piața Cetății este mărginită de clădirea Universității 1 decembrie 1918 Alba Iulia și de o latură a Sălii Unirii. A fost frumos să văd o mare de steaguri tricolore fluturând în vânt pe ritmul cântecelor Veniți români să cerem dreptul al Marianei Anghel sau Noi suntem români al lui Ioan Bocșa. Eu nu sunt ceea ce se poate numi un MARE patriot, dar iubesc România și m-am simțit tare bine să aud cântecele acestea și să văd că în cei din jurul meu cresc inimile de români. E un frumos exercițiu de istorie aplicată.

Porțile de intrare în Cetatea Alba Carolina, fiecare un monument în sine, fiecare ornat extraordinar și fiecare străjuit de un “gardian” ca în filmele istorice. Toți își făceau poze cu săracii gardieni, parcă îi și aud când au aflat că vor fi de serviciu pe 1 decembrie “oh, nu, nu iar poze cu toți turiștii” :) Dar, au fost foarte de treabă și amabili și le dau o bilă albă organizatorilor pentru că i-au postat acolo.

Statuetele de metal presărate peste tot prin Cetate, fie că e un soldat înarmat, fie o femeie care vinde trandafiri, fie un copil sărac așezat pe o bancă, fie o doamnă cochetă și un domn manierat care o saltută din mers. Au avut un succes nebun, mereu cineva era lângă ele să se fotografieze (a se înțelege că și eu, desigur). Altă bilă albă… le strângem ușor.

Tir cu arcul – asta fost o întâmplare de mai puțin de 10 minute, dar mi-a intrat la inimă. A fost acel ceva care o să ne rămână în memorie ca ceva ce am făcut “mai ții minte? atunci de 1 decembrie la Alba Iulia!”… frumos de tot! Amintiri cu 5 săgeți la 5 lei…

Pub 13, un local de mare efect chiar în zidul cetății cum urci pe la Poarta 1. Interiorul este deosebit decorat, iar atmosfera aduce a tavernă haiducească. Mi-a plăcut foarte mult, de astfel de locuri este nevoie ca turiștii să fie maxim impresionați de întregul potențial al unui loc. Prețuri mari însă. Din păcate aici sunt și bile negre, dar vă spun imediat și ce nu ne-a plăcut la Alba.

Focul de artificii cu care au întârziat numai 20 de minute față de ora stabilită a fost grandios și melodios (Ciuleandra și Dunărea Albastră). Am înțeles că nu s-au primit bani de la Guvern, totul a fost asigurat de CJ Alba și le-a ieșit.

Ce nu ne-a impresionat, ba aproape ne-a iritat:

Seviciile lasă din nou de dorit, la localul pe care îl lăudam mai sus, deși atmosfera a fost frumoasă și ce a trebuit să fie într-un asemenea loc, iar mâncarea a fost gustoasă (sau nu sunt eu foarte pretențioasă), totuși se vedea clar că sunt depășiți de situație, de valul de turiști care i-au luat cu asalt. Am așteptat peste o oră după platoul rece și la recomandarea chelneriței am luat ciorba mai întâi, numai ca să nu ni se pară că așteptăm mâncarea o veșnicie, căci și așa ni s-a părut. În plus nu se putea plăti cu cardul (asta pot înțelege, nici pe vremea lui Mihai Viteazul nu se putea) :)

Singura cafenea care exista în Cetate și mai era și vis a vis de Piața Cetății a fost și ea “depășită de situație”, probabil nu se așteptau la așa ceva, deși îmi vine să râd, căci sunt sigură că în altă perioadă din an nu e așa de aglomerat aici. A! era faină rău cafeneaua dar nu cred că avea nume, eu nu am văzut niciunde un nume scris…

Nu avem spiritul comerțului deloc sau dacă l-am avut ne-a părăsit cu desăvârșire. Nu mă înțelegeți greșit, am apreciat faptul că nu am fost tarabe cu prostii inutile și ieftine ca la târgurile de țară, dar cred că puteau exista niște căsuțe ca cele pentru tărgurile de Crăciun care să vândă una/alta, un magnet, un mar caramelizat, migdale, fulare, ceva… dar NIMIC. Era să plec fără magnet când am văzut că în spatele Catedralei Reîntregirii era un magazinaș cu obiecte bisericești și Evrika! aveau și magneți, numai că unii era vai de steaua lor. Totuși am magnet cu catedrala, am putut pleca mulțumită.

Concluzii și imagini:

Alba Iulia este de văzut oricând, dar mai ales de 1 decembrie. Poate vara te poți plimba alene și fotografia fiecare colțișor de clădire în parte, și poți intra în muzee și savura locul, dar NUMAI de 1 decembrie va fi o astfel de atmosferă acolo, numai atunci răsună cântecele patriotice pe care le cunoaștem toți de când eram micuți, numai de 1 decembrie Alba Iulia este capitala României (MARI), numai de Ziua Națională poți simți sus la Alba în Cetate cum spiritul național îți pune un nod în gât și categoric numai și numai de 1 decembrie simți că ești român cu toată ființa și te bucuri să fii.

17 comentarii

  1. De mult timp imi doresc sa ajung in Alba Iulia de 1 Decembrie. Am vizitat orasul de mai multe ori, in zile mai putin aglomerate si mi-a placut enorm. Totusi, cred ca orasul se cunoaste cel mai bine pe 1 Decembrie, cand incarcatura lui istorica este mai pregnanta ca de obicei. Multumesc ca ai impartasit aceasta experienta cu noi. :)
    N-ai scris nimic despre parada militara. Cum ti s-a parut?

  2. @Izabela: n-am prins parada militara, ca am ajuns pe la 11 :) dar am inteles de la Mirela si Romulus care au ajuns la 7 jumate ca a fost scurta si destul de anosta, cica la Alba nu e cine stie ce de paradă, la Bucuresti e the real thing, asa ca in alt an, mergem sa vedem parada de sub Arcul de Triumf… Atmosfera însă e fară îndoială mai frumoasă și mai vie la Alba :)

  3. Frumos oras unde sa petreci 1 Decembrie. Poate chiar cel mai fumos. N-am fost niciodata cu aceasta ocazie, dar cine stie poate intr-o zi ajung, pentru incarcatura istorica a locului.
    Cat despre partile alea urate, sper intr-o zi, cat mai curand sa nu mai existe. Sper…

  4. pai era si pacat sa nu te duci, fiind atat de aproape. asta cu luatu prin surprindere…Romania vrea turisti dar mereu cand vin e luata prin surprindere. apropo de plata cu cardul – am nimerit ieri la un targ de craciun,simplu, tarabe mici, nimic pretentios. si am ochit niste macaroane provensale, hai pe ele. ne-am dat seama ca nu prea mai avem cash si intreb, fara speranta, putem plati cu cardul. raspuns: evident, doar nu suntem salbatici :)

  5. Ne-am planificat si noi sa ajungem de 1 Decembrie o data macar la Alba Iulia. Deocamdata am vazut doar catedrala (acum doi ani parca) si m-a impresionat foarte tare pe mine.

  6. @Larisa: pentru încărcătura istorică așa cum spui, merită din plin, atmosfera este grozavă :*

    @Miky: asta cu cardul mă irită rău, rău, parcă suntem în Evul Mediu uneori, nu știu ce o fi asa greu să existe in localuri/restauranre/locuri turistice posibilitatea de a plati cu cardul, fară să ai emoții că nu se poate. La noi e așa: în unele locuri NU SE POATE DELOC iar în altele se poate, dar NU MERGE AZI :)) Scot flăcări pe nas de fiecare data cand aud asa grozavii…

    @Oana: la anu’ la Alba cu voi de 1 decembrie :*

  7. Ce mă bucur, Bia, că ai ajuns la Alba Iulia de 1 decembrie! Da, parada nu este o mare atracţie la Alba, deşi sper să fie la un moment dat. Să ştii că străjerii sunt tot timpul la porţi şi prin cetate, aşa că oricând găseşti unul să te pozezi cu el :) Probabil, după ce vor termina de amenajat toată cetatea, când va fi asta nu ştiu :), se vor deschide mai multe baruri, restaurante pe acolo şi vor fi serviciile aşa cum trebuie. Să-i înţelegem, totuşi, pe oamenii de acolo, Alba Iulia abia acum scoate nasul în lume şi mai sunt şi ei depăşiţi de anumite situaţii :)

  8. Tocmai ce mi-am facut cafeaua si m-am apucat de citit blogul tau :) Este o dimineata atat de frumoasa si mai mult cand vine vorba de tara mea. Imi place mult cum ai descris fiecare moment si ma bucur enorm ca ai ajuns acolo. Eu, nu stiu cum se face dar deloc nu am vazut partea aia de tara, este si cea mai frumoasa :( Cand ajung, te provoc sa ma duci peste tot :D Ca tare-s frumoase zonele alea :)
    No bine… acum fug ca de citit te-am citit :D
    Sa nu uiti sa-i scrii lu’ mosu :D

  9. Buna postare!
    Prin Alba am trecut de nenumarate ori…de nenumarate ori , insa niciodata nu am oprit mai mult de un spalat de Versolica sau de shoppinguit sticksuri la Penny… :( De fiecare data , cand traversam orasul sau o luam pe centura aia bestiala , unde te poti da cu 150/h :D , ii spun lui Marius sa oprim si noi , macar o data , sa vizitam cetatea!

  10. @Mira: păi le dau circumstanțe atenuante îți dai seama… :) Oricum îmi place cum a ajuns să arate Alba Iulia ;)

    @Cosmin: hai, hai :) Merg cu voi peste tot, v-am spus că voi fi un ghid excelent, nu? :)) Să știi că ești prima persoană pe anul acesta care îmi amintește să-i scriu Moșului :D Mulțumesc mult de tot :*

    @Ana-Maria: da, la fel ca noi, se pare că este ceva obișnuit, dar după vizita din weekend voi recomanda tuturor să oprească la Alba, e un obiectiv în sine nu oraș de trecere, vei vedea :*

  11. @Makavelis: multumesc mult de tot, da chiar mi-a plăcut Alba, vrem să mai venim si vara :)
    Hei, văzui că suntem născuti în aceeași zi :)) la diferenta de doi ani :P

  12. Bia, mă bucur mult că ne-am întâlnit și am petrecut ziua împreună. :)
    Cât despre paradă – am fost deja la Craiova, București și Alba-Iulia, deci pot face o comparație.
    În orașele mai mici defilează 5 minute trupele și cântă fanfara și o oră – o oră jumate depun coroane de flori toate oficialitățile posibile. La Craiova mai și vorbeau câte unii, discursuri cu același limbaj de lemn, nimic nou. De altfel mă enervează rău depunerile lor de coroane. Cred că una ar fi suficientă, din partea autorităților centrale și una din partea celor locale. :))

    Prin urmare: recomand București pentru parada militară, absolut încântătoare! Alba-Iulia pentru momente de suflet și emoție comună cu atâția oameni care cântă în cor.
    Pentru că la Alba nu pot ajunge în fiecare an mi-aș dori ca și parada de la București să continue cu muzică patriotică în aer liber, cu barzii cântecului românesc și oameni însuflețiți ca la Mecca noastră. :)

  13. Carolina Cafe se numeste cafeneaua de langa Piata Cetatii si are puse doua seteaguri pe care este scris numele si bineinteles si un baner pe un suport de fier forjat dar care nu se putea observa in acea zi din cauza numarului mare de oameni care erau in zona.
    Nu are reclama pusa pe cladire fiind un monument istoric.
    o seara buna si va asteptam cu drag!

  14. @Mirela: daaaaa și noi, a fost tare fain ca ne-am văzut și mă bucur că am fost cu toții pentru prima data de 1 decembrie la Alba, data viitoare poate ne vedem la parada de la Bucuresti, dar sa fiu sincera as fi curioasa cum sarbatoresc si alte orase de Ziua națională :D

    @Ioana: mulțumesc de lămurire, cu siguranta vom mai trece pe acolo :)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.