Sous le ciel de Paris

Poate nu o să mă credeţi dar mie îmi suna în cap (nu apa!) melodia asta în timp ce mă plimbam alene prin Paris. La un moment dat l-am întrebat pe Clau: „dar tu nu auzi o muzică?”  laughing Mie îmi venea să cânt, îmi venea să zburd, îmi venea să alerg să îmbrăţişez totul, să mă arunc în iarba aceea verde din Jardin de Luxembourg, apoi să cânt iar, să urmez melodia din capul meu (sau sufletul meu de fapt). Plimbările mele au coloană sonoră…

Sous le ciel de Paris
S’envole une chanson
Hum Hum
Elle est née d’aujourd’hui
Dans le cœur d’un garçon
Sous le ciel de Paris
Marchent des amoureux
Hum Hum
Leur bonheur se construit
Sur un air fait pour eux
……………………………………

Aş vrea să revăd zilele astea, Amelie, chiar dacă numai ce l-am revăzut anul trecut. Vreau să-l mai vadă şi Clau odată că din 2002 când l-a văzut el a trecut multă vreme. Aşa mă alin…

P.S. Melodia din capul meu este cu dedicaţie pentru cea care m-a fascinat mereu cu Parisul ei winking

8 comentarii pentru “Sous le ciel de Paris

  1. Lili, pai nu vezi ca nici sa povestesc nu pot, nu imi pot pune ordine in idei, nu pot face un rezumat… laughing Eu inca aleg poze, le incarc pe picasa, caut altele, ascult melodii frantuzesti, pap croissante la micul dejun, mi-am luat frisca sa-mi pun in cappuccino… Azi am cautat „books set in Paris” laughing Nu doar Italia are efecul asta asupra mea (dupa Florenta asa m-am comportat cam o luna) laughing

  2. @Vulpitza: Cum asa? Ai facut NUMAI lucruri bune cu „nebunia” ta winking Cum sa ma vindec, daca nu exista leac ?? laughing

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*


Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.