Îmi vine să întreb unde au plecat blogurile? In vacanță? Și dacă e așa îmi pare bine, la mine simt să s-au adunat zile de lipsă a activității de pe blog chiar de nu-s în vacanță, dar am de citit, scris și visat la greu în perioada asta. Am observat însă perioade mai lungi sau mai scurte de absență și pe alte bloguri ai căror proprietari sunt ori de-a dreptul plecați în vacanță, la mare, soare sau munte răcoros, ori încă n-au terminat sesiunile, ori… vara chiar vrei să citești în hamac la umbra unui copac decât să stai conectat pe net?
Piesele preferate din anii ’90
Faptul că am crescut cu muzica anilor ’90 și că nicio muzică din lume și nicio altă perioadă muzicală nu mi se pare mai bună, nu e o noutate, însă Tiq mă provoacă la o leașpă despre piesele mele preferate din acea perioadă. Bine, el zice de muzica din liceu, uitănd probabil că eu am început liceul in ’99-‘2000 și l-am terminat în 2003, când deja nimeni nu mai asculta the’90’s, înafara de mine, care îi rugam și pe el și pe Clau sa-mi aducă “muzică” :)
Ca să duc leapșa la bun sfârșit, căci ale mele cunoștințe muzicale sunt destul de limitate, cum deseori recunosc, o să aleg aici 10 cele mai influente piese muzicale ale anilor ’90 în opinia mea. Sau dacă vreți să o luați mai subiectiv de atât, vor fi cele mai “ascultate” melodii la mine în cameră, la casetofonul meu vechi, visând la cai verzi pe pereți și eveindent Feți Frumoși, deh… vârsta de 14-16 ani ar trebui interzisă (parcă v-am mai spus) :)
1. Piu’ Bella Cosa – Eros Ramazzotti (melodie din 1996 cu un videoclip pe care îl visam și noaptea)
2. High – Lighthouse Family (din 1997, am îndrăgit-o fără motiv și de câte ori o ascultam mă linișteam profund)
3. Immortality feat. Bee Gees – Celine Dion (piesă din 1998 când perioada mea “Celine” era în floare după ce tati îmi cumpărase albumul “Falling into you” din piață de la Beliu; nu o să uit în veci)
4. Gansta’s Paradise – Coolio (pfff, încă din 1995 când a apărut melodia asta pe coloana sonoră a filmului Dangerous Mints mi-am dorit să văd filmul, însă abia prin 2000 l-am văzut)
5. It must have been love – Roxette (si o dragoste pentru acest grup care durează și azi)
6. Casablanca – Jessica Jay (îmi amintesc ce am mai dansat la o nuntă pe melodia asta, iar săptămâna următoare nu au mai scăpat ai mei de mine până nu mi-au luat caseta)
7. Backstreet Boys – Show me the meaning of being lonely (sincer nu puteau lipsi, am ales piesa mea preferată de la ei, de prin 1999)
8. Everybody Hurts – REM (a fost o descoperire mai tarzie pentru mine, dar îmi spunea ceva melodia asta și încă îmi mai spune)
9. Hero – Mariah Carey (căci am vrut-o pe “Maria din Carei” aci in topul ăsta)
10. Breakfast At Tiffany’s – Deep Blue Something (ah… era cât pe ce să uit de melodia asta care mă energiza mereu)
După cum puteți observa acesta nu e un top și este evident faptul că mai sunt muuulte asemenea melodii pe care când le aud știu exact în ce perioadă din viața mea mă întorc. Dacă mai dorește careva din iubitorii muzicii anilor ’90 să facă acest “playlist” personal, este liber să o facă și să lase un link :) Mai intră cineva? Careva? Hai, acolo în spate parcă ridică cineva timid o mână… știu că au mai trăit și alții pe aceeași muzică ca și mine :)
Totul despre Cinque Terre (II)
Da, au trecut 10 zile pline pentru mine în care am abandonat traseul la care m-am înhămat, acela de a vă povesti toată plimbarea noastră prin Cinque Terre. Data trecută rămăsesem la Vernazza, deci o luăm din loc de acolo :)
Vernazza este cel mai cunoscut sat din cele 5 și cel mai fotogenic, dacă o să vedeți poze din Cinque Terre sigur peste tot va apărea imaginea de mai jos, care se obține de pe minunatul traseu cu pornire din Monterosso, traseu despre care v-am vorbit tot data trecută. Dacă este să vă spun strict părerea mea, mie Vernazza nu mi s-a părut cel mai frumos dintre sate, dar se poate ca acea intrare în mare cam din curtea bisericii de pe coasta să atragă foarte mulți turiști; atât de mulți că abia am văzut gelateria unde am păpat o înghețată. Da, Vernazza este cel mai aglomerat sat și îmi pare rău să o spun că pierde din farmec astfel. Însă cum stăteam pe o băncuță și mâncam înghețata am ochit la un butique o rochiță albastră ca apa mării din apropiere, rochiță pe care mi-am și cumpărat-o ca suvenir din honey… ween :) Mai apoi am purtat-o a doua zi la Genova pentru că abia așteptam ;)
Și cu asta cam gata cu Vernazza, am urcat la gară, urcat în adevăratul sens căci gara este undeva mult mai sus ca și satul, spre deosebire de Corniglia unde gara este undeva muuuuult mai jos ca și satul. Interesant relief o să găsiți acolo dacă o să mergeți. Am luat trenul spre Riomaggiore, cum am mai spus, primul și cel mai mare sat cum vii din La Spezia. Am coborât în Riomaggiore și ca să ajungem de la gară în sat am străbătut un tunel luuung. Satul nu este neaparat terasat cât foarte în pantă, faci febră musculară să-l străbați însă de oriunde te-ai uita îl vezi parcă pe tot înconjurându-te.
În Riomaggiore am mâncat pizza și ceva paste cu sos pesto de care acasă nu prea facem căci a făcut Clau odată și eu nu le-am putut mânca pentru că miroseau tare rău a “coroane” (sunt nebună, dar nu pot să asociez gustul și mirosul de pesto decât cu așa ceva). Pizza mea în schimb a fost senzațională. Mi-am luat în premieră și un espresso machiato, care nu, nu este latte machiato ci o cafea super tare (exact cum eu nu beau) cu o fină spumă de lapte… ospătarul chiar m-a întrebat dacă sigur vreau așa ceva la pizza? :) Cu alte cuvinte, după atâta drum în Riomaggiore ne-am odihnit puțin căci știam că de acolo și până la Manarola vom merge pe jos pe Via del’Amore. Moment în care eu m-am ofuscat rău că am uitat să cumpăr un lacăt să-l agățăm și noi pe “drumul dragostei” așa cum se obișnuiește acolo… grrrr… mi-a fost o ciudă din care evident Clau m-a scos, cum altfel, dacă nu spunându-mi că, exact, ați ghicit, o să-l agățăm data viitoare :))
Altfel acest drum de doar 1 km dintre Riomaggiore și Manarola este superb, însă doar ce ai intrat pe el și ai și ajuns la Manarola, ultimul oraș vizitat de noi și tind să cred că și cel mai fain, deși noi am fost teribil de obosiți după așa o zi. Oricum Manarola se vedea mereu de pe terasa camerei noastre și mai ales noaptea cu luminile arată senzațional, poate de aceea l-am perceput ca fiind cel mai cel. I-am găsit și o piazzetă foarte aproape de dig și niște stânci realmente superbe pe care puteai face plajă. De aici am luat trenul înapoi în Corniglia după aproape 12 ore de “huzureală” (cam cât faci cu mașina de la Ineu la Florența, am calculat azi).
În noaptea de după acest maraton, la o cafenea micuță de sub balconul nostru, un “artist” a ținut un recital live la chitară (plus voce uneori) și ne-a delectat cu niște cover-uri superbe. Era acompaniat de valurile care loveau țărmul. Așa da, noapte bună ;)
Câștigă ghidul tău de vacanță
Prietenii de la Raft.ro au de oferit 3 ghiduri turistice pentru iubitorii de călătorii. Puteți intra in concurs la prietenii organizatori, plimbărici.ro răspunzând la întrebarea: Ai fost vreodata intr-o calatorie fara sa rezervi nimic inainte? Daca nu, ai face asa ceva?
Puteți câștiga prin tragere la sorți un ghid cu Florența, Praga sau Madrid numai bun de luat în vacanța de vara asta sau cu proxima oportunitate de luat la pas aceste orașe senzaționale.
Regulametul concursului:
Concursul este destinat membrilor inscrisi pe Plimbarici.ro. (cei care nu au cont pot să-și facă foarte rapid unul)
Perioada concursului: 26.06.2011-03.07.2011
Cei trei castigatori vor fi desemnati prin tragere la sorti si vor fi anuntati in data de 04.07.2011.
Castigatorii vor fi contactati in termen de 10 zile de la incheierea concursului de catre organizatori pe adresa de email folosita la inregistrare.
Daca in termen de 5 zile de la trimiterea email-ului, castigatorii contactati nu trimit adresa de livrare a ghidurilor se va efectua o noua tragere la sorti.
Premiile vor fi trimise in termen de 10 zile de la data primirii adresei castigatorilor.
Concursul se desfasoara pe tot teritoriul Romaniei.
Nu se ofera contravaloarea premiului in bani.
Prin inscrierea la concurs participantii sunt de acord cu regulamentul postat.
Baftă tuturor!!!
Amintirile n-au preț (update)
2500 de fotografii din care 1700 excelente (in opinia fotografilor) au reușit Dana si Marius Perea să surprindă la nunta noastră. Prin lentila sau lentilele aparatului de fotografiat în ziua de 4 iunie 2011 timpul s-a oprit în loc și mereu când văd imaginile știu că pentru totdeauna, în ziua aceea, noi vom arăta și ne vom simți așa cum se vede acolo.
Ce mi se pare foarte greu acum este să aleg pozele pe care să le încarc pe net, pe Picasa ori Facebook, căci din acest număr impresionat de poze reușite e tortură și nedreptate să elimini. Mai apoi trebuie să le aleg pe cele pentru album, dar pentru asta am nevoie clar, de o noapte nedormită :)
Până mă hotărăsc eu ce să vă arat puteți vedea ce a hotărât fotograful să vă arate pe pagina personală mariusperea.foto. Dacă nu puțeți vedea pozele dați un like paginii și se rezolvă. Cred doar că și lor le-a fost greu să aleagă doar 100 de poze din atâtea. În acest context vreau să le mulțumesc și să-i recomand și altor persoane pentru care amintirile n-au preț.
The Hangover II
Și am văzut și The Hangover II și am lăsat să treacă zilele fără să vă zic de el, însă cum vine weekend-ul nu vă pot lăsa să-l ratati, căci încă rulează la cinema. Pentru cei familiarizați cu pățaniile din Vegas din prima parte a filmului trebuie precizat că băieții se mută de această dată în Thailanda, unde va avea loc nunta altuia dintre ei, Stu (Ed Helms, Andy din The Office). Deși inițial nu se vrea nicio petrecere a burlacilor, tocmai pentru a se evita ce s-a întâmplat la prima petrecere, invitarea de ultim moment a lui Alan (Zach Galifianakis, ati văzut Due Date?) dă din nou lucrurile peste cap, și le dă rău de tot :)
Ce mai pot să vă spun este că primul film a fost mai funny, dar și la acesta râzi destul mai ales dacă ești într-o pasă bună. Deși nu-s chiar cel mai mare fan al filmelor de acest gen, acesta îmi place, mă face râd așa cum nu prea mai reușesc comediile din ultima vreme. Deci vă recomand o comedie destul de bună în care gașca nebună, Phil (Bradley Cooper), Stu (Ed Helms), Alan (Zach Galifianakis) și Doug (Justin Bartha) o încurcă rău la Bangkok :)
P.S. Nota 10 pentru coloana sonoră, prima melodie din film (cea pe care aterizează ei în Thailanda) este demențială, trebuie să o caut, dacă dă cineva de ea să mă anunțe !!!
Top 5 orașe eclipsate
Vi s-a întâmplat să ajungeți undeva intr-un oraș și să realizați că pe cât este de frumos pe atât este de puțin prezent în preferințele de călătorie ale oamenilor? Dacă răspunsul este da, atunci cu siguranță vă aflați într-un oraș eclipsat de un altul “foarte turistic” aflat prin apropiere. Mi s-a întâmplat de câteva ori și nici nu am știut dacă să mă bucur sau nu, adică pe de-o parte ziceam că este bine că nu mă sufoc de turiști pe de alta îmi părea oarecum rău pentru turiști că nu știu ce pierd bulucindu-se în locurile arhicunoscute fără să arunce un ochi prin împrejurimi. Azi m-am hotărât să vă arat 5 astfel de orașe în care am avut plăcerea să ajung și să constat că lumea nu prea a auzit de ele, căci e prea ocupată să se calce în picioare în altă parte.
5. Gyula (Ungaria) este un orășel mic la granița cu România care îți apare în cale imediat ce ai trecut de Vărșand. Se află în imediata apropiere a mai marelui Bekescsaba care are mall-uri și alte grozăvii (deși nici măcar ala nu e chiar așa de mare, însă multă lume a auzit de el). De Gyula, au auzit mai repede numai cei din vest care imediat după ’90 au mers la cumpăraturi “la unguri”, dar nici măcar ei nu știu exact cât de frumușel este orășelul și câte posibilități drăguțe de petrecere a timpului liber oferă. De exemplu orașul este străbătut la fel ca și Ineul de Crișul Alb, are un castel mare care poate fi vizitat și o mulțime de băi termale unde în mare parte arădenii și bihorenii își petrec weekend-urile. Orașul are de asemenea mai multe piețe publice foarte atrăgătoare și according to wikipedia a doua cea mai veche cofetărie din Ungaria.
4. Târgu Mureș (România) este un oraș care din motive care poate ne vor rămâne pe veci necunoscute nu beneficiază de multă atenție din partea turiștilor, chiar dacă este unul dintre cele mai cochete orașe ale țării. Simbolul orașului este fără îndoială Palatul Culturii, însă dacă este să treceți prin oraș vă recomand să vizitați tot centrul, să vă plimbați în Piața Trandafirilor și să vă odihniți în unul din parcurile curate și foarte verzi din oraș. De semenea o vizită la Cetatea medievală nu ar strica (aici trebuie să revin și eu că dățile trecute nu am intrat).
3. Beziers (Franța) ca mai toate orașele din regiunea Longuedoc-Roussillon nu beneficiază de suficientă promovare căci toată s-a îndreptat asupra Coastei de Azur din imediata vecinătate. Însă poate dintre toate Beziers este cel mai puțin promovat. Situat pe râul Orb cu niște poduri fantastice construite peste el, cu un apecduct de pe vremea romanilor, orașul este vegheat de sute de ani de o catedrală absolut superbă aflată pe o colină, St. Nazaire. În plus centrul, construit cumva în pantă, aduce cu satele de pe Riviera di Levante. Ar mai fi absolut necesar de vizitat Le Plateau des Poetes, un parc superb, plin de fantâni și evident statui ale poeților.
2. Padova (Italia) se află la 15 minute cu trenul de Veneția și la oră de Verona. Să mai continui sau deja vă dați seama în ce companie există? Cu toate acestea orășelul cunoscut mai ales datorită Universității și Grădinii botanice universitare, cea mai veche din Europa, m-a fermecat într-o duminică după masă când piața centrală Prato della Valle era liberă și extrem de frumoasă. Numai bine a fost să mă pot bucura de ea în acest fel gândindu-mă cât de tare m-aș fi sufocat exact în acele momente la Veneția de exemplu. Ca și must see ar mai fi Basilica St. Antonio și Baslica St. Giustina.
1. Palavas les Flots (Franța) este o stațiune superbă la marea Mediterană care nu va fi niciodată apreciată la justa valoare atâta timp cât cei mai mulți cred că sudul Franței = Coasta de Azur. Am simțit o oarecare tristețe vis a vis de acest aspect, dar știam că nu am cum să-l schimb. Oricum eu am scris foarte mult despre această destinație pe unde am apucat în speranța că pot schimba ceva, dar nu știu ce am reușit sau nu. Tot ce am reușit să fac e sa-mi alimentez mie dorul și dorința de a ajunge din nou acolo.
Toate aceste orașe consider că ar putea fi mai promovate și mai vizitate, dar cu siguranță mai există multe altele la fel de nedreptățite, de aceea transform articolul într-o leapșă și vin să-i întreb și pe alții dacă ne mai pot da exemple de astfel de orașe. Aștept articole de la: Vulpitza, Alicee, Ioana, Vertange și Lumea Mare … și evident de la toți cei interesați de subiect (vreau link după).