Pisicile frantzuziste…și Capi.

Nu a fost loc în care să ajung aici în Franța și să nu văd pisici peste tot. Se plimbă agale pe stradă și nu dau semne că ar fi sperioase, ba din contră. Pe unele am reușit să le suprind după cum urmează:

Pisica de la Beziers, din fața de la Musee de Beaux Arts dormea liniștită până nu am deranjat-o eu, dar parcă nici foarte tare nu s-a sfiit pentru că am reușit să pun măna pe ea. Cred, pentru că nu mă pricep, că era un motănel pedant.

În Saint Jean de Vedas (poze) am găsit următorul exemplar. Vedeți și voi ce elegant stă ea la pozat, aproape că și clipește ca în desene animate. Pare că zice: „…moi?”, sigur e o mademoiselle de cameră scăpată din greșală pe afară.

Mândruța din imagine stătea fix în centru la Jacou (poze) ca la stop. Ma privește puțin speriată, dar nu suficient ca să se miște un centimetru. E frumoasă foc și era așa de curată că dacă nu trebuia să calc iarba din părculeț aș fi mers să o iau în brațe.

Domnul este un „cățeluș cu părul creț” care nu fură rața din coteț din simplul motiv că nu cred să fi văzut în viața lui vreuna. Este fotografiat la Montpellier în Tram 2 exact pe scaunul din spatele șoferului. Era împreună cu stăpâna și stătea extrem de cuminte.
Cum citesc „Singur pe lume” l-am botezat rapid Capi, deși pe Capi din carte mi-l imaginez oarecum altfel happy

Cum nu mă știu la rase și din astea vă rog pe voi care vă pricepeți să-mi ziceți ce fel de animăluțe văzui laughing

6 comentarii pentru “Pisicile frantzuziste…și Capi.

  1. scumpo, am fost in Franta in copilarie, in Belfort si una din cele mai puternice amintiri este ca nu suportam sa ma plimb pe strada, ca vedeam numai pisici, nu le suport, nu am nimic cu ele dpoar ca nu imi plac. Puii da, dar cam atat. Sunt innebunita dupa catei, insa winking

    si francezii la care am stat aveau ciobanesc mioritic, un fel de Beethoven ca in filnul cu acelasi nume, care ma alerga prin toata gradina si cand se ridica in 2 labe, ma intrecea la inaltime – eu avand 7 ani si fiind mai scunduta winking acum am crescut bine, am 1,75, lol…iar cu pisicile…cred ca ma crizez pt ca au fpost doiua situatii in viata cand m-au atacat doua pisici, una siameza geloasa, mi-a sarit in cap, si alta, obisnuita dar tot geloasa/nervoasa, m-a zgariat pe fata….de atunci…grrrr!

  2. Bianca..interesante pisicutele astea…fara frica laughingImi plac si se vede ca-s ingrijite…culmea este ca nu au zgarda sau poate nu am observat eu….dragute!happy

  3. @Jamilla: Păi am auzit și eu cazuri de pisici geloase care au atacat oamenii. Dacă ar fi să aleg aș alege cățelușii, dar parcă din când în când aș mai "smotoci" o mâtă laughing

    @Ana-Maria: Cea din poza trei are ceva la gât.

    Acum am observat că mai aveam o poză cu o pisică din Palavas les Flots dar am uitat să o pun big grin

  4. @Tomata: am terminat-o și eu, tre să-mi fac vreme să scriu despre ea. Ideea e că mi-a plăcut cu atât mai mult cu cât Remi descrie multe de pe meleagurile pe care mă aflu și chiar din această regiune din sudul Franței. Deci chiar nimic nu e întâmplător, acum a trebuit să o citesc happy
    Ție ți-a plăcut?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*


Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.