"Toate-s vechi si noua toate"

Înainte de toate astăzi Glossa de Mihai Eminescu.

Cam de trei zile mă lupt cu 100 de pagini pe care, deși îmi plac, nu le pot duce până la capăt. Tot cam de atâtea zile mintea mi-e străbătută de fel și fel de gânduri care numai plăcere nu-mi produc, deși poate ar trebui să-mi producă. Cu alte cuvinte mă concentrez pe ce nu trebuie și simt un fel de „liniște dinaintea furtunii”, furtună care poate nu vine, dar pe care o simt.
Cam de la începutul săptămânii am fost o alergătuă continuă de sentimente și stări, probabil excepție făcând ziua de azi, care abia la jumătate a ajuns, și finalul săptâmănii tot așa se anunță și să zic mersi dacă se limitează la atât.
De când mă știu mi-au plăcut lucrurile clare, de care nu prea am avut parte, pentru că din diverse motive am fost luată prin surprindere și înainte să mă apăr au fost lucruri care mi s-au întâmplat, bune sau rele, dar s-au petrecut. Și tot de atâtea ori mă întreb ce trebuie să învăț din ele, pentru că unele par trase la indigo și eu tot în ceață sunt. Care-i șpilul?
V-am spus că nu mă omor după toamnă. Ei bine, cele 16 zile însorite și cu 25 de grade în termometre mi-au dat o stare de „don’t be afraid”. Bine, dar azi nu mai e soare și va veni ploaia. Anul trecut pe vremea asta eram deja trecută la „balozaibărul” de toamnă, la pantofi și eșarfe. Azi chiar dacă nu-i soare tot tricou cu mânecă scurtă port.
Am hotărât să intru cât mai rar pe la librăria Humanitas din Cluj pentru că vânzătorii de acolo mă privesc ciudat (dacă aș fi fost singura persoană care simte așa aș fi zis că sunt nebună complet, dar din fericire sau nefericire și alții cred asta). Când exista vechea librărie Humanitas erau alți vânzători cu aceleași apucături: când văd că intri se privesc lung unuii pe ceilalți și șușotesc ceva între ei (gen vezi iar au venit ăștia). Foarte nasol, oare pe criterii aleg vânzătorii ?
În schimb în Diverta, deși au prețuri rușinos de mari, în librăria proaspăt renovată și reorganizată, nu are nimeni treaba ta, te poți uita calm la cărți, dacă vrei ceva cumperi, dacă nu nu, frumos, civilizat și fără să simți în ceafă respirația vânzătorilor.
Deși beau cafea foarte puțin spre deloc, azi am băut una cu jumate de cană de lapte, deci un fel de lapte cu cafea și nu invers. Oricum proastă alegere căci am reușit să mă agit mai tare față de agitația mea permanentă dobândită din naștere, deci măcar știu no coffee în următoarele zile.
Ieri și alaltăieri am avut niște discuții în contradictoriu cu anumite persoane care s-au încheiat în cel mai matur mod cu putință, adică fără ca eu să pun la suflet. Oare sunt pe drumul cel bun? Pentru că asta ar merita sărbătorit, dar cum nu sunt sigură încă mai aștept puțin până să închin un pahar în cinstea mea. Schimbarea se poate produce oricând nu mă sperie ci mă intrigă pe moment, dar când mă limpezesc deja sunt alta. Cu pași mari spre sfârșit, nu?
Mă duc să mânânc o salată de fructe, de fapt doar din kiwi și banane, dar kiwi se știe că te fac mai fresh, iar bananele mai fericit, deci ar trebui să fie o salată cu fructe suficiente.