Zări și Etape


În periplul meu „cronologic” prin opera lui Blaga, volumul „Zări și Etape” mi s-a părut esențial și important de citit înainte de a intra în Sistemul său filosofic. Pe deasupra am mai găsit și o grămadă de elemente bune pentru subiectul meu de Filosofia Istoriei, de exemplu în teza lui Blaga „Cultură și Cunoștință” (1920) (care recunosc că la început nu m-a atras deloc, după 10 pagini am fost istovită, dar finalul a meritat efortul de a citi până la capăt).
Apoi „Pietre pentru templul meu” (1919), aforismele, printre primele scrieri ale lui Blaga sunt deosebite, le-aș putea reproduce pe toate aici. Foarte mult mi-a plăcut și eseul „Fenomenul originar” (1925) unde aspectele istorice din operele lui Goethe, Nietzsche, Keyserling, Schelling, Spengler sau ale romanticilor sunt puse într-o lumină inedită urmată de o schemă, un fel de arbore genealogic al înrudirii ideilor. Pentru o mai bună înțelegere a romantismului, naturalismului sau impresionismului ne stă la dispoziție „Fețele unui veac” (1926), iar în „Daimonion” (1930), Blaga descrie acel „de dincolo de conștiință”, partea a doua fiind numită sugestiv „Oameni Demonici” este savuroasă. Tot în carte am mai găsit o super definiție a aforismului, dar și două lucrări mai mult sau mai putin stilistice „Probleme estetice” (1924) și „Ferestre colorate” (1926). Cartea oricum va mai trebui reluată, dar așa la prima citire mi-a lămurit multe lucruri. Pentru o carte filosofică a „mers” foarte repede și consider că poate fi citită și de un ochi neavizat.

Nouă achiziție, azi: Arșavir Acterian – Jurnal (1929/1945 și 1958/1990), din seria de Memorii de la Humanitas.

2 comentarii pentru “Zări și Etape

  1. am citit si eu cartea in facultate…desi recunosc ca eram mai mult interesat de consideratiile lui Blaga asupra artei. Din cate imi amintesc este in carte un studiu interesant despre István Nagy.

  2. Da ai dreptate. Studiul despre Istvan Nagy apare în „Ferestre Colorate”. Și mie mi-a plăcut mai ales că vorbește despre un subiect tare pe placul lui Blaga „satul românesc” și felul în care îl vedea Istvan Nagy.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*


Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.