Dorli Blaga – Expresia blagiană în timp (part 2)

Fiind un coplil cu părinte cunoscut a avut de suferit în alegerea prietenilor. Spune că uneori oamenii se împrietenesc cu astfel de copii din curiozitatea față de părinte. “Ajungi să crezi că simpatia care ți se acordă nu e pentru tine ci pentru că esti copilul cuiva…ajungi simți acest lucru chiar umilitor.
Se specifică faptul că Dorli nu putea separa imaginea tatălui său de cea a mamei, ei apăreau mereu împreună ca o monada. Cu toate acestea Cornelia Blaga a acceptat ceea s-a numit relația specială a creatorului cu muzele sale. Deși se știa foarte bine care erau aceste relații și cum funcționau ele, familia Blaga le considera utile creației. Copil fiind însă, Dorli pricepea altfel aceste prietenii. Relatează că odată s-a supărat pe tatăl său care deși știa ca-și dorește o carte a lui Thomas Man foarte mult când a cumpărat-o a dăruit-o unei muze și nu ei, ceea ce a rănit-o profund.
Conjunctura politică insipidă și apăsătoare a făurit în persona lui Blaga un creator excelent însă oripilat de gustul amar al dezinteresului celor care ar fi trebit să-l susțină atât fimanciar cât și moral. Se știa că nu puteai crea în condiții de sărăcie și tortură psihică susținută. Dorli amintește de perioada în care Blaga traducea „Faust”. Erau o perioadă în care nu era plătit pentru munca prestată decât cu intevenții și amânări. Era o perioadă teribil de grea. După mult timp când Blaga s-a îmbolnăvit și-a amintit această perioadă în care își îngrija precar sănătatea și chiar s-a gandit că unele probleme de atunci i se trag.
Perioada cea mai nefastă a fost cu siguranță cea în care Balaga a fost intens urmarit de securitate. Nimeni nu se gândea însă că totul a fost atât de organizat . Se știau anumite lucruri, altele se bănuiau, dar până în momentul în care a existat posibilatetea consultărilor dosarelor securității Dorli nici măcar nu a bănuit cât de urmărit era tatăl său. Prin 1994-1995 S.R.I. a anunțat că se pot consulta aceste dosare în vederea restituirii urmașilor eventuale manuscrise. Dorli a identificat 4 din poeziile lui Blaga, restul acre îi erau atribuite lui erau de fapt ale li Grigore Popa, un fost asitent al lui D.D. Roșca.
Un alt aspect legat de aceeași perioadă îl constituie faptul că relația, și mai apoi căsătoria lui Dorli cu Tudor Bugnariu deranja profund. S-a încercat pe toate căile să-o desfințeze pe Dorli numai din cauza faptului că:”Blaga era uriaș, trebuia desfințat indirect” spune I.D. Sârbu. Însă până la urmă totuși în acset fel de familia s-a nu s-au atins atât de drastic. Se mai știa și faptul că Blaga își iubea enorm nepotul pe Tudorel, iar datorită presiunilor exterioare știa că ce-i care-i supraveheau erau capabili de orice, numai că „…pentru copil sunt în stare de orice…” îi spune Blaga fiicei sale.
Urmează o întrebare deosebit de înșelătoare. Cum se poate ca în asemenea condiții (nu a fost chiar tot timpul la fel) cineva să poată să-și desăvârsească creația în acest fel, unic, nemaiîntâlnit?
Ce a stat la baza creației? Cum se poate trece de asemenea bariere? Dar chiar Blaga ne dă răspunsul:” Cea mai copleşitoare forţă majoră sub presiunea căreia suntem uneori constrânşi să lucrăm este propria noastră conştiinţă.”(Aforisme)
Așadar practic conștiința este singura care l-ar fi putut împiedica în creație și nimic altceva.
Eu zic totuși că și fără efortul ficei sale de a-I valorifica opera, creația ar fi avut de suferit. Dorli subliniază faptul că: “…am simțit că am stat în slujba operi tatălui meu…petreceam multe ore p zi doar structurând opera lui”. Avea un fel de al doilea loc de munca. După programul obișnuit de 8 ore pe celelte le petrecea în bibleoteci, pin redacții și pe la ușile celor care ar fi putut face ceva ca munca tatălui să fie recunoscută la justa valoare.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*


Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.