Plină de căldură

Anul acesta nu l-am ascultat pe Hrușcă până în seara asta. Deși mă doare capul, mă înțeapă ochii și mi-e destul de frig am reușit să mă destind pe fundalul ăsta muzical. Brusc m-am umplut de căldură. La Ineu la casetofonul din bucătărie mergea în perioada asta numai Hrușcă. Împodobeam casa, puneam instalațiile, ne găteam de sărbătoare pe același nelipsit fundal sonor. Eram tare supărată când imediat după Crăciun nu-l mai auzeam și știam că trebuia să mai așteptăm un an.

Pot intra în atmosferă fără să ascult colinde, dar sincer cu Hrușcă e altfel. O căldură inexplicabilă poate inunda inimile, poți vizualiza bine un cadru minunat de sărbătoare, parcă îți induce o stare de bine, exact starea de care aveai nevoie. Abia după ce-l asculți realizezi că aveai nevoie de starea care tocmai te cuprinde.
Îmi și imaginez cum intru în bucătărie la ai mei…. dar defapt deschid doar laptop-ul sad